Nu stăm rău la capitolul gestionare deşeuri, ci chiar foarte prost. De cinci ani, Buzăul nu mai are un plan valabil în acest sens, iar autorităţile judeţului se chinuie să întocmească unul şi asta tot sub ameninţările cu sancţiuni din partea organismelor europene.
Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale sunt direct răspunzătoare de implementarea la nivel local a măsurilor pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor, acestea având obligaţia de a pune la dispoziţia cetăţenilor spaţiile şi dotarea necesară pentru colectarea, transportul, eliminarea deşeurilor şi, nu în ultimul rând, de a realiza informarea şi conştientizarea locuitorilor. Îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobat prin H.G. nr. 942/2017, precum şi accesarea fondurilor europene puse la dispoziţia României prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, nu pot fi realizate în mod coerent în lipsa unui Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (P.J.G.D.). Deoarece orizontul de timp al ultimului P.J.G.D. a expirat la finele anului 2013, este imperioasă elaborarea unui nou plan prin care, pornind de la analiza situaţiei actuale din domeniul gestionării tuturor categoriilor de deşeuri, să se stabilească măsurile care trebuie luate pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate, respectiv pentru reutilizarea, reciclarea, valorificarea şi eliminarea acestora, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate, spun reprezentanţii APM Buzău.
,,Potrivit prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor responsabilitatea elaborării P.J.G.D. revine Consiliului Judeţean, instituţia noastră acordând suport tehnic de specialitate, prin furnizarea datelor şi informaţiilor privind situaţia actuală atât în faza de elaborare a primei variante, cât şi pe parcursul procedurii de evaluare strategică de mediu, derulată pentru conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004. În acest moment, implementarea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin P.N.G.D. în judeţul Buzău este deficitară deoarece nu sunt elaborate P.J.G.D. şi proiectul <Sistem de management integrat al deşeurilor>. Judeţul nostru este singurul din regiune care a renunţat la proiectul <Sistem de management integrat al deşeurilor> depus pentru finanţate prin P.O.S <MEDIU> 2007-2013, devenind astfel aproape imposibilă accesarea finanţării europene prin P.O.I.M. 2014-2020”, se precizează într-un document înaintat Prefecturii de Agenţia de Protecţia Mediului.
Renunţarea la proiectul iniţial s-a datorat numeroaselor modificări ale componenţei A.D.I. Eco Buzău 2009 şi problemelor survenite din punct de vedere al proprietăţii asupra terenurilor aferente facilităţilor propuse a fi realizate în comuna Cochirleanca. Conform ultimului răspuns primit de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului de la Consiliul Judeţean Buzău în luna mai, acesta a demarat achiziţia unui serviciu de consultanţă pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”, aflându-se în faza de evaluare a ofertelor, urmând ca după declararea firmei câştigătoare, atribuirea şi semnarea contractului, documentaţia să fie finalizată în maxim 14 luni.
Prefectul Carmen Ichim a cerut, luni, autorităţilor buzoiene să abordeze cu toată responsabilitatea implementarea cât mai rapidă a proiectului privind sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Buzău, în caz contrar ţara noastră riscând sancţiuni din partea Comisiei Europene din anul 2020.
În 2008, autorităţile judeţului au demarat procedurile pentru implementarea, cu fonduri europene, a unui plan integrat de gestionare a deşeurilor, în valoare de 37 milioane de euro, însă în 2015, proiectul a picat din cauză că oraşele Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu şi comuna Gălbinaşi au hotărât să se retragă din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară.
Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău, la nivelul anului trecut, 86,75% din populaţia urbană şi 68,87 de procente din populaţia rurală beneficiau de servicii de salubritate, în condiţiile în care acoperirea cu servicii de profil trebuia să ajungă la 100% din anul 2013.
Servicii de salubritate funcţionale în 55 de UAT din 87
În acest moment, sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor municipale este compus din următoarele facilităţi: în funcţiune este depozitul conform de deşeuri nepericuloase Gălbinaşi care deserveşte întreg judeţul, operat de S.C. RER Servicii Ecologice S.R.L., Staţia de sortare Gălbinaşi şi Staţia de transfer Rm. Sărat, operate de S.C. RER SUD S.A., Staţia de transfer Beceni, operată de primărie, şi Staţia de Transfer Cislău, operată de o societate comercială al cărei acţionar este unitatea administrativ-teritorială; închis cu proiect de închidere finalizat la finele anului 2017, sub procedură de infringement este depozitul neconform de deşeuri municipale Nehoiu; cu activitatea sistată din anul 2003 este depozitul neconform de deşeuri municipale Buzău (pentru care Municipiul Buzău ar trebui să iniţieze procedurile de stabilire a obligaţiilor de mediu şi de elaborare a proiectului de închidere), respectiv din 16.07.2017, depozitul neconform de deşeuri municipale Rm. Sărat. Cel mai avansat sistem de management al deşeurilor este cel din municipiul Buzău, unde primăria, în colaborare cu operatorul serviciului de salubritate, a iniţiat, în anul 2013, un proiect-pilot pentru colectarea selectivă la sursă a deşeurilor reciclabile metalice, din hârtie-carton şi materiale plastice şi, un an mai târziu, a pus în funcţiune o staţie de sortare a deşeurilor municipale. Implementarea acestor două proiecte a avut ca efect reducerea penalităţilor plătite de către Primăria municipiului Buzău la Fondul pentru mediu şi menţinerea unor costuri rezonabile pentru eliminarea în depozit a deşeurilor municipale. Datorită rezultatelor obţinute, proiectul-pilot ,,SACUL GALBEN” a fost extins şi la asociaţiile de proprietari din municipiul Buzău, prin amplasarea la platformele de deşeuri a containerelor galbene pentru deşeurile reciclabile. Conform legislaţiei privind regimul deşeurilor, pe lângă obligaţia colectării selective a deşeurilor reciclabile, autorităţilor administraţiei publice locale le revine sarcina de a încuraja compostarea individuală în gospodării şi de a asigura cadrul instituţional şi material pentru colectarea separată în vederea compostării şi fermentării biodeşeurilor provenite din parcuri, grădini, pieţe agro-alimentare, însă datorită neimplementării proiectului ,,Sistem de management integrat al deşeurilor”, ţintele negociate cu Uniunea Europeană privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate în depozite nu pot fi atinse. Începând cu anul 2016, pe raza municipiului Buzău s-a iniţiat distribuirea de saci şi pubele maron pentru colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile din gospodăriile individuale şi amplasarea de containere pentru deşeurile rezultate din activităţile de curăţenie stradală, care în perioada de toamnă sunt preponderent vegetale, însă în lipsa unei instalaţii judeţene pentru compostarea/tratarea mecano-biologică a deşeurilor şi dotării întregii populaţii cu pubele pentru colectarea sau compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile, progresele realizate în acest domeniu sunt timide. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale din domeniul gestiunii deşeurilor nu pot fi realizate dacă nu sunt înfiinţate şi operaţionalizate serviciile de salubritate. Deşi obligaţia organizării şi operării serviciilor de salubritate este legiferată din anul 2006, prin Legea nr. 101, până în acest moment, doar 55 de unităţi administrativ-teritoriale au servicii de salubritate funcţionale. Situaţia acestora în luna iulie 2018 se prezintă astfel: 27 de primării au delegat gestiunea către cinci operatori de salubritate autorizaţi – Buzău, Rm.Sărat, Vadu Paşii, Pietroasele, Breaza, Merei, Ziduri, Luciu, Largu, Ulmeni, Puieşti, Topliceni, Glodeanu Siliştea, Pogoanele, Ghergheasa, Buda, Scutelnici, Valea Râmnicului, Cozieni, Berca, Săpoca, Tisău, Scorţoasa, Gura Teghii, Năeni, Padina, Stâlpu; 19 primării gestionează propriul serviciu de salubritate: Căneşti, Mărăcineni, Nehoiu, Poşta Câlnău, Gălbinaşi, Verneşti, Zărneşti, Balta Albă, Smeeni, Costeşti, Gherăseni, Cilibia, Pârscov, Săhăteni, Glodeanu Sărat, Săgeata, Râmnicelu, Cernăteşti şi Beceni, care operează şi Staţia de transfer cu acelaţi nume; nouă primării s-au asociat şi sunt deservite de SC Salubritate Ecologică SRL Cislău, care operează şi Staţia de transfer Cislău: Cislău, Calvini, Cătina, Chiojdu, Măgura, Unguriu, Vipereşti, Siriu, Pătârlagele. Centralizând datele de mai sus, a rezultat că în anul 2017 procentul populaţiei urbane care a beneficiat de servicii de salubritate a fost de 86,75%, iar al populaţiei rurale de 68,87%, în uşoară creştere faţă de anul anterior, însă insuficient, având în vedere că începând cu anul 2013, gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuia să fie de 100%, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.
Deşi nu a fost cuprins în Tratatul de aderare, pentru Depozitul neconform care a deservit până în anul 2003 municipiul Buzău, va trebui realizat şi implementat proiectul de închidere, investiţie care va fi finanţată din fondurile proprii sau atrase ale Primăriei Municipiului Buzău, ca urmare a retragerii din A.D.I. ”Eco Buzău 2009” şi implicit a imposibilităţii includerii în viitorul proiect de sistem de management integrat al deşeurilor.
Referitor la stadiul colectării selective a deşeurilor în judeţul nostru, putem preciza că, începând cu anul 2014, o dată cu creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate, cu punerea în funcţiune a staţiei de sortare a deşeurilor şi a implementării în municipiul Buzău a proiectelor pilot ”Sacul galben”, cantitatea de deşeuri colectate selectiv a crescut semnificativ. Astfel, în anul 2017 s-au predat spre valorificare 25% din cantităţile de deşeuri menajere colectate de operatorii de salubritate, faţă de 18% în anul 2016 (dintr-un total de 60711,794 to deşeuri menajere colectate, 15.414,604 to au fost predate spre valorificare). Din punct de vedere al obiectivului privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, deoarece în judeţul nostru nu există o instalaţie pentru compostarea sau tratarea mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile, este imposibil să atingem, până în anul 2020, ţinta de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate la 35 % faţă de cantitatea depozitată în anul de referinţă 1995. Potrivit unor informaţii recente, S.C. RER SUD S.A. va realiza în viitorul apropiat o staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile, dar chiar şi aşa, fără extinderea în toate localităţile urbane şi rurale a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile (de hârtie-carton, lemn, din grădini, parcuri, spaţii verzi şi a celor alimentare), este imposibilă atingerea ţintei până în anul 2020.