A fost mare deranj, luni, printre responsabilii județului după ce Opinia a publicat imagini care surprind defrișarea de amploare din pădurea Spătaru.
Încă de dimineață, prefectul județului Buzău, Carmen Ichim, s-a autosesizat în urma materialului de presă și i-a băgat în ședință pe reprezentanților instituțiilor cu atribuții în domeniul forestier dar și de protecție a mediului.
„Instituția Prefectului – Județul Buzău s-a autosesizat, în urma materialelor prezentate în presa locală cu privire la defrișarea unei suprafețe de teren din Pădurea Spătaru, și, după convocarea unei ședințe la care au participat reprezentanți din conducerea Gărzii Forestiere, Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu și Direcției Silvice, a dispus efectuarea unui control în zona indicată. Din discuțiile purtate cu conducerea Direcției Silvice, suprafața de teren este administrată de un ocol silvic privat. Instituția Prefectului urmează să primească raportul comun întocmit de echipa trimisă în control“, au anunțat ieri reprezentanții Prefecturii Buzău.
Cu voie, fără voie, la solicitarea reprezentantului Guvernului în teritoriu, comisari ai Gărzii de Mediu au mers în zonă cu reprezentantul în Buzău al Gărzii Forestiere Focșani ca să vadă cu ochii lor „minunăția“, deși, cel puțin acesta din urmă, ar trebui să știe tot ce mișcă în județ în ceea ce privește tăierile de arbori. Dacă la orele prânzului, inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Focșani, Ionică Cherciu, declara jurnaliștilor buzoieni că nu are cunoștință de tăieri în Pădurea Spătaru, la scurt timp i s-a făcut lumină asupra cazului.
„S-au făcut verificări în teren. Se pare că suprafața respectivă aparține Ioanei Angelescu și există un contract de prestări servicii cu Ocolul Silvic Siriu. Am înțeles că au amenajament silvic în vigoare. Am cerut celor de la ocolul silvic să aducă documentele să vedem dacă întreaga operațiune se face legal. Ca și proprietari au voie să taie până la 3 hectare în anumite condiții“, ne-a declarat inspectorul șef al Gărzii de Mediu Focșani, Ionică Cherciu.
Potrivit acestuia, în baza unei adrese transmise ieri, prefectul Carmen Ichim a cerut verificări pe toate suprafețele, publice sau private.
Potrivit șefului Gărzii Forestiere Focșani, suprafața defrișată este de 2,4 hectare, cu mult mai mare decât am estimat potrivit imaginilor aeriene transmise pe adresa redacției.
Explicațiile însă sunt de-a dreptul halucinante și, cel mai probabil, se încearcă deja mușamalizarea cazului. Potrivit unor surse oficiale, suprafața respectivă a fost despădurită pentru a putea fi reîntinerită(sic!) Greu însă de crezut că exact pe parcela respectivă, în mijlocul pădurii Spătaru și pe 2,4 hectare, au fost doar arbori care trebuiau tăiați.
„Curățenie“ direct cu aviz de la Ministerul Mediului
Ieri după-amiază au venit și precizări suplimentare de la Prefectură. „Din verificările Gărzii Forestiere Buzău, reiese că suprafața (de 2,4 ha) la care se face referire în articolul dvs. este proprietatea privată a 2 persoane fizice, iar serviciile silvice și paza pădurii deținute de acestea sunt asigurate de un ocol silvic privat.
Pentru această suprafață, este întocmit un amenajament silvic avizat de Ministerul Apelor și Pădurilor și, conform Codului Silvic (L. 46/2006), urmează ca terenul să fie reîmpădurit în termen de cel mult 2 sezoane de vegetație din momentul tăierii. În baza amenajamentului, în următorii 8 ani sunt prevăzute și alte tăieri rase în parchete mici pe o suprafață totală de 15,8 hectare“.
Astfel că aspectul esențial este trecut, însă, la „și altele“ dacă aprobarea a venit direct de sus. Pădurea a fost declarată zonă forestieră protejată, mai ales datorită frasinului pufos care crește în acest areal, chiar și sporadic. Potrivit legii, din acest motiv, tăierile de arbori sunt interzise.
Cu toate acestea, arborii, indiferent de specie, au fost rași de pe o suprafață de 2,4 hectare cu bună știință, fără să se țină cont de categoria zonei respective.
Conform localnicilor, toată vara, pe drumul forestier a fost un dute-vino al căruțelor și al mașinilor încărcate cu lemn. Întrebat dacă am înțeles bine că defrișarea s-a făcut într-o arie protejată, răspunsul șefului Gărzii Forestiere Focșani a fost următorul: „Nu știu ce ați înțeles dumneavoastră, dar eu vă spun că….“, iar explicațiile le regăsiți mai sus.
Fotografiile de la fața locului sunt mai mult decât edificatoare. Cioatele rămase pe teren nu par a avea marcaj cu un dispozitiv special, iar multe par a fi tăiate recent.
Cea mai mare parte a pădurii Spătaru a fost deținută pe vremuri de doctorul Constantin Anghelescu, parlamentar și ambassador plenipotențiar al României la Washington, și de primarul Gheorghe Stambuliu. Împreună cu pădurea Crâng, aflată pe raza municipiului Buzău, au format pe vremurii Codrii Vlăsiei.
Pădurea aflată la limita de nord a intravilanului satului Spătaru ocupă o suprafață de 371 ha, din care 19 ha sunt în proprietatea Ocolului Silvic, restul de 352 ha au fost retrocedate proprietarilor. Pădurea Spătaru, ce a facut parte din codrul Vlăsiei, pe o suprafață de cca 165 ha, este declarată rezervație naturală forestieră. Pădurea este formată din frasin pufos,stejar peduncular, frasin de luncă, ulm, arțar, jugastru, stejar brumăriu. În urmă cu aproape șapte ani, au fost trasate hotarele dintre parcelele de pădure, în baza unor titluri de proprietate, hărți și documente vechi. Dintre cele aproximativ 300 de hectare de pădure, câteva au rămas la stat și sunt administrate de Ocolul Silvic, iar restul a fost delimitat în aproximativ 50 de proprietăți. Trei „porții“ din pădure sunt însă mult mai consistente decât restul. „Cea mai mare parte, cam o sută de hectare, se află în proprietatea urmașilor doctorului Constantin Angelescu, iar câte 50 de hectare revin lui Dumitru Stambuliu și fiului său, tot Dumitru. Mai este o proprietate de zece hectare, moștenită de la Don Florica. Celelalte proprietăți sunt mult mai mici și au fiecare de la 0,25 hectare, până la două hectare. Toți acești proprietari sunt numai din Costești și Gherăseni“, declara în 2011, pentru adevărul.ro, Constantin Moise, primarul comunei Costești.
Informații despre apariția unui cartier rezidențial în interiorul pădurii de la Spătaru au fost vehiculate, însă, încă din 2008, când a fost plănuit și modul în care se va trece la defrișare cu legea în mână.
Oamenii cu probleme penale de la Ocolul Silvic Siriu
Fostul șef al ocolului silvic privat Siriu și un bucureștean au fost arestați preventiv anul trecut după ce au defrișat ilegal pădurile din zonă. Aurelian Toader și bărbatul din Capitală, au fost reținuți în 2016 pentru fapte comise cu cinci ani în urmă.
Ancheta a demonstrat că au cărat câteva zeci de camioane de arbori tăiați ilegal din pădurile pe care Ocolul Silvic Siriu SRL avea sarcina de a le păzi. În realitate, administratorul ocolului privat, în bună înțelegere cu un bucureștean care avea o procură de la proprietari, au tăiat pădurea. Tăierile de arbori s-au făcut pe circa 17 hectare. Bărbatul din București avea o procură de a-i reprezenta pe proprietari, dar nu și de a tăia arbori din pădure, lucru știut, de altfel, și de administratorul ocolului silvic.
„Polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău – Biroul Combaterea Delictelor Silvice, sub coordonarea procurorului de caz, au continuat activitățile de cercetare penală față de un bucureștean și un buzoian în vîrstă de 67 respectiv 50 de ani bănuiți de comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, participație improprie la tăiere fără drept de arbori și participație improprie la furt de arbori. Din verificările efectuate de polițiști a reieșit faptul că, în anul 2011, bucureșteanul, prin utilizarea fără drept a unor documente și fără acordul proprietarilor, a solicitat și obținut marcarea și exploatarea unui volum de 832 m.c material lemnos de pe o suprafață de aproximativ 17 hectare. Buzoianul, având cunoștință despre conținutul documentelor, a aprobat marcarea și exploatarea masei lemnoase. Față de cei doi, polițiștii au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore, iar instanța a emis mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile“, preciza Biroul de presă al Inspectoratului de Poliție Județean Buzău. Cei doi nu au stat prea mult după gratii.
Fostul director tehnic al Direcției Silvice Buzău, în 2015 inginer silvic la Ocolul silvic privat Siriu dar și administrator asociat, Eduard Moiseanu, este judecat în dosarul în care fostul prefect Paul Begau a fost trimis în fața judecătorilor pentru luarea de mită în vederea urgentării retrocedării unei păduri de la Gura Teghii. Acesta a intrat în vizorul DNA Ploiești și pentru o altă cauză, disjunsă din dosarul retrocedării ilegale a celor peste 5.000 de hectare de la Gura Teghii. Folosindu-se de înscrisuri pe care le-a obținut în virtutea calităților oficiale deținute în cadrul Direcției Silvice Buzău și în cadrul Ocolului Silvic Nehoiașu, Eduard Moiseanu a reușit să obțină aproximativ 2.635 ha în zona denumită „Muntele Siriului”, prin achiziționarea drepturilor litigioase de la unul dintre moștenitorii acționarilor fostei Societăți Forestiere Cheia Buzăului.
După modelul din celălalt dosar în care a fost trimis în judecată împreună cu foștii prefecți de Buzău Paul Beganu și Maria Buleandră, dar și cu secretarul comunei Gura Teghii, cu ajutorul unor funcționari din Primăria Siriu a identificat un număr de înregistrare liber în condica de intrări documente, în perioada 2005–2006 și a înregistrat în fals o cerere de retrocedare, cerere care a primit un răspuns nefavorabil. Răspunsul negativ a ajutat la repunerea în termen a acțiunii de constatare în justiție. Ulterior, cu ajutorul avocaților Gavril Vasile și Mihail Cosmin Vasile, Moiseanu a solicitat în instanță recunoașterea dreptului de proprietate pentru aceste suprafețe de pădure. De reușita acestui demers s-au ocupat cei doi avocați a căror relație de prietenie cu un judecător de la Pătărlagele, Neculae Toader era de notorietate. În atenția procurorilor sunt și infracțiuni de spălare de bani și evaziune fiscală sesizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor prin două adrese, una în octombrie 2013 și alta în februarie 2015.
Procurorii anticorupție au intrat pe firul afacerii încă din 2013, iar ulterior, cauza a fost disjunsă din dosarul lotului Beganu, în vederea continuării cercetărilor la DNA Ploiești.