* Cu bani de la Consiliul Judeţean şi Ministerul Sănătăţii, cele două secţii vor fi reabilitate şi redimensionate pentru a corespunde normelor de acreditare a unităţii sanitare
* Cu bani de la Consiliul Judeţean şi Ministerul Sănătăţii, cele două secţii vor fi reabilitate şi redimensionate pentru a corespunde normelor de acreditare a unităţii sanitare
Abia au trecut managerii spitalelor de coşmarul privind evaluarea spitalelor în vederea încadrării într-una dintre cele cinci categorii stabilite de Ministerul Sănătăţii, că au intrat din nou în focuri.
Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CoNAS) a programat, în perioada 2011 – 2015, cea mai exigentă evaluare, fără de care unităţile sanitare cu paturi nu vor mai putea funcţiona. Potrivit şefului CoNAS, deşi au fost desfiinţate numeroase spitale, este loc pentru “dispariţia” mult mai multora dintre cele rămase, considerând chiar că ar putea rămâne în funcţiune doar 100 dintre ele.
SJU, programat la acreditare în 2013
Evaluarea spitalelor buzoiene în vederea acreditării a început chiar din acest an, cu Spitalul Municipal Rm. Sărat, ultimul pe listă fiind Spitalul Orăşenesc Nehoiu, în cel de-al doilea trimestru al anului 2014. Urmează Spitalul de Boli Cronice Smeeni, care intră sub lupă în trimestrul II al anului viitor. În 2013, comisia de acreditare trece pe la cele două spitale private, Sf. Sava din Buzău, respectiv, Ecomed din Vintilă-Vodă, dar şi Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca intră sub lupă. Tot în aceeaşi perioadă va fi “călcat” de evaluatori Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde ehipa managerială se străduieşte de zor să atingă standardele impuse de evaluatori.
Potrivit dr. Dorel Nicolescu, managerul SJU Buzău, la ora actuală “se investeşte în reabilitarea, redimensionarea şi modernizarea secţiilor Pediatrie şi ATI. Avem la dispoziţie 3,7 miliarde de lei vechi de la Consiliul Judeţean şi alte două miliarde de lei de la Ministerul Sănătăţii, pentru Pediatrie. În urma redimensionării şi reabilitării, rămâne o singură secţie (şi nu două ca acum – n.r.), iar Chirurgia Pediatrică va fi mutată la acelaşi etaj, în spaţiul eliberat. Era nefirească prezenţa chirurgiei pediatrice la acelaşi etaj cu ORL şi Oftalmologie, două secţii cu mare potenţial de risc pentru copiii operaţi”.
Tot în această perioadă se redimensionează şi modernizează Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, pentru care unitatea medicală are la dispoziţie 3,4 miliarde de lei vechi de la Consiliul Judeţean. Trebuie să facem astfel ca circuitele să fie funcţionale, să montăm linoleum de trafic medicalizat, să avem uşi şi ferestre noi, mobilier adecvat.
Investiţii europene în ambulatoriu
“Tot în această toamnă sperăm să demarăm şi lucrările de reabilitare a ambulatoriului de specialitate al spitalului, pentru care avem un proiect european în valoare de aproape un milion de euro. Din păcate, cu aceşti bani vom putea reabilita şi moderniza doar cabinetele de la parter, deşi şi cele de la etaj ar necesita noi investiţii.
În cadrul procesului de acreditare trebuie să venim şi cu propuneri pentru perspectivă, dar asta înseamnă să găsim noi resurse financiare. Desigur, este nevoie de rezerve de lux, în care ar putea fi internaţi bolnavii dispuşi să achite o anumită sumă, dar mai întâi trebuie să investim”, spune managerul Spitalului Judeţean, dr. Dorel Nicolescu.
În acelaşi timp, se aude că se vor înfiinţa casele de asigurări private, iar buzoienii care vor încheia asigurări substanţiale vor putea beneficia şi de servicii hoteliere diferite de restul bolnavilor.
Criză de medici
“O mare problemă cu care ne confruntăm este, însă, aceea a lipsei medicilor. Avem anumite specialităţi unde stăm foarte rău, iar dacă nu vom găsi soluţii de a atrage rezidenţi şi mai ales de a-i păstra la Buzău, riscăm să nu avem medici pentru toate secţiile şi să nu îndeplinim toate criteriile în vederea acreditării. Avem promisiuni de la autorităţile locale, în privinţa locuinţelor pentru medici, dar acestea trebuie concretizate”, a mai spus dr. Nicolescu.
Procesul de acreditare a spitalelor presupune parcurgerea a şase etape, la sfârşitul cărora, dacă se vor atinge standardele internaţionale privind cazarea, hrana, aparatura medicală, posibilitatea de a asigura sau nu urgenţele şi calitatea managementului, unităţile sanitare cu paturi îşi pot păstra actualul statut sau şi-ar putea modifica profilul sau chiar s-ar putea desfiinţa.