* Consideră Andrei Muraru, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
Alteţa-Sa Regală Principele Nicolae al României, aflat încă de marţi în vizită în judeţul Buzău, a vizitat, ieri, fostul penitenciar de pedeapsă de la Râmnicu Sărat, alături de o delegaţie a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Reprezentanţii Institutului – Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Andrei Muraru, preşedinte executiv, Adelina Ţînţariu, directorul Departamentului Politici Educaţionale şi de Memorie -, i-au prezentat Alteţei-Sale Regale istoria fostului penitenciar comunist şi planurile de restaurare şi promovare a închisorii ca Memorial şi punct focal al unor proiecte culturale, documentare şi turistice.
Principele Nicolae a vizitat mai multe celule din fostul penitenciar, s-a arătat interesat de personalităţile întemniţate aici, a ascultat evocarea experienţelor carcerale şi a modalităţilor de exterminare practicate de către autorităţile comuniste şi a aprins o candelă în memoria deţinuţilor politici, în celula unde a murit liderul ţărănist Ion Mihalache.
„Locul este o adevărată întoarcere în timp, o lecţie de istorie şi o experienţă extraordinară, care te face să reflectezi asupra rolului nostru în păstrarea memoriei şi apărarea valorilor democratice care respectă libertatea şi demnitatea omului”, a spus ASR Principele Nicolae al României.
La rândul său, preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Dinu Zamfirescu, a precizat că vizita la muzeul râmnicean este o experienţă de excepţie pentru toţi cei care-i calcă pragul: „Vizitarea Memorialului Râmnicu Sărat e o experienţă extraordinară atât pentru cei din generaţia care a trăit sub comunism, cât şi pentru cei tineri. Este un omagiu adus memoriei luptătorilor anticomunişti, amintirea vie a unor destine tragice şi dovada unei rezistenţe eroice în faţa opresiunii. Prin eforturile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, muzeul va fi valorificat şi va contribui la dezvoltarea din punct de vedere turistic şi cultural a comunităţii din Râmnicu Sărat”.
Principele Nicolae al României ar putea fi prima personalitate publică pe al căror sprijin ar putea conta Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pentru a dezvolta proiectul privind fosta închisoare comunistă din Râmnicu Sărat, crede Andrei Muraru, preşedinte executiv IICCMER: „Acum câteva decenii, în închisoarea de la Râmnicu Sărat s-a murit pentru libertate, pentru valorile pe care le-au reprezentat democraţia şi Monarhia, înainte de instaurarea regimului comunist. Ca un arc peste timp, vizita Alteţei Sale Regale este importantă atât pentru că este membru al Familiei Regale, cât şi un model pentru tânăra generaţie. Sperăm că Principele Nicolae va deschide seria personalităţilor publice pe al căror sprijin contăm pentru a dezvolta acest proiect”.
Închisoarea tăcerii
În perioada comunistă, în închisoarea de la Râmnicu Sărat a ajuns o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice ne-comuniste, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili ai regimului instaurat după 23 august 1944. Regimul de la penitenciarul Râmnicu Sărat s-a remarcat prin restricţii extreme, deţinuţii politici supranumindu-l „închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical, tortura, au condus la decesul multor personalităţi închise aici.
Din 1955, închisoarea a găzduit o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori, printre care întâlnim nume ca Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuş, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boşca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velţeanu, Augustin Vişa, Ion Lugoşianu şi alţii. De asemenea, aici au fost aduşi Alexandru Todea (episcop român unit), Waltner Iosif (preot catolic), şi Mihai Godo (preot iezuit). O altă figură reprezentativă care apare printre deţinuţii de la Râmnicu Sărat a fost liderul social-democrat Constantin Titel-Petrescu. Un caz aparte este cel al lui Gheorghe (Ginel) Plăcinţeanu, care a fost arestat la ordinul direct al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963.
În 2007, închisoarea a intrat în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care desfăşoară campanii de promovare şi strângere de fonduri pentru organizarea Memorialului. În 2012 s-a făcut un prim pas spre restaurarea monumentului, prin includerea acestuia în Planul Naţional de Restaurare, precum şi soluţionarea problemelor patrimoniale.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este un organism guvernamental care studiază, documentează şi susţine conştientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale şi muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă.
Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: şantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii, Muzeul Memorial Râmnicu Sărat, singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului, primul manual de istorie a comunismului, Fototeca (cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului), singurul curs de master academic de studiu al istoriei comunismului, proiecte mediatice de filme documentare, arhiva biografiilor torţionarilor comunişti.
IICCMER a devenit în timp un centru de cercetare prestigios la nivel european, prin intermediul căruia România îşi explorează, conştientizează şi asumă trecutul comunist, îşi clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX şi promovează valorile democraţiei în societatea modernă.
{vsig}articole/2013/02/21/nicolae{/vsig}