Fostul comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat, buzoianul Alexandru Vişinescu, a fost audiat, ieri, pentru a doua oară, de procurorii Parchetului General. Acesta a ajuns la Parchet la ora 10,00, însoţit de avocaţi, şi a refuzat să facă declaraţii.
Pe 3 septembrie, Vişinescu a fost audiat de Parchetul General şi i s-a adus la cunoştinţă faptul că a început urmărirea penală împotriva sa pentru genocid, în urma sesizării depuse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. O săptămână mai târziu, procurorii au programat o nouă audiere a lui Vişinescu, dar acesta s-a internat subit într-un spital.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au început urmărirea penală a lui Alexandru Vişinescu pentru genocid, „constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”, după cum se arăta într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă |nalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Alexandru Vişinescu a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, Ion Mihalache. Pe lista Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc se află în total 35 de foşti torţionari comunişti care încă trăiesc şi primesc beneficii de la statul român.
Pensia lui Alexandru Vişinescu este de 3.296 de lei pe lună, conform talonului de pensie prezentat de nepoata sa la audierile de la Parchet.
Cum vrea Guvernul să taie pensiile foştilor torţionari comunişti
Premierul Victor Ponta a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern de săptămâna trecută, că Ministerul Justiţiei pregăteşte o lege privindu-i pe foştii torţionari din perioada comunistă, prin care aceştia să nu se mai bucure de beneficii băneşti din partea statului român, în cazul în care sunt găsiţi vinovaţi de Justiţie. Premierul nu a precizat, însă, în mod clar, cum va afecta această lege pensiile foştilor torţionari şi nici dacă aceste pedepse vor intra în vigoare pe perioada proceselor în care aceştia sunt judecaţi sau după un verdict definitiv al instanţei.
Surse guvernamentale au explicat www.gandul .info că proiectul de lege, care a şi fost făcut public între timp, de Ministerul Justiţiei, prevede că persoanele condamnate definitiv pentru uciderea sau torturarea unor persoane în perioada comunistă vor fi obligate să plătească despăgubiri cu o parte din pensia pe care o primesc de la stat. Este vorba despre un procent semnificativ din pensia foştilor torţionari, care poate ajunge până la jumătate din venit şi care va fi folosit pentru despăgubirea victimelor lor.
Guvernul caută, deocamdată, soluţii pentru a vedea dacă este posibil, din punct de vedere juridic, ca pensiile foştilor torţionari comunişti să fie sistate complet de statul român. Acest proces este dificil, deoarece pensia este garantată de lege prin dreptul la proprietate. Curtea Constituţională a decis că tăierea pensiilor este neconstituţională, în contextul măsurilor de austeritate promovate de guvernul Emil Boc, în anul 2010.
Atunci, Curtea Constituţională a decis atunci că dreptul la pensie este „un drept preconstituit” din perioada activă a vieţii, cetăţenii fiind obligaţi să contribuie la sistemul de asigurări sociale în mod procentual, în funcţie de venitul realizat. Astfel, statul este obligat ca în partea pasivă a vieţii cetăţenilor să îi plătească pensia, iar aceste două obligaţii sunt „indisolubil legate”.
|n şedinţa de Guvern de miercurea trecută, premierul Victor Ponta a mai explicat că s-a consultat cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a spus că acest lucru este realizabil. „Am vorbit şi cu doamna Câmpeanu şi am înţeles că este posibil ca tot ce se plăteşte de la bugetul de stat să oprim şi să punem într-un fond special, pentru despăgubirea victimelor. Dacă instanţa îi declară vinovaţi, înseamnă că am făcut bine”, a explicat premierul Victor Ponta.