Cam zece ani le-au trebuit oamenilor legii să se hotărască să facă curățenie exact acolo unde s-au pus la cale și s-au găsit soluțiile avantajoase pentru exonerarea clientelei pesediste și a firmelor de casă ale PSD și ale primarului Constantin Boșcodeală de plata dărilor către stat, din bani pe care unii i-au obținut prin diverse metode, chiar din bugetul orașului păstorit de aceiași oameni încă din 1996.
Cinci funcționari ai Direcției Economice din Primăria Buzău, în frunte cu directorul executiv Ion Gegea, sunt acum în arest la domiciliu după ce săptămâna trecută procurorii antimafia le-au pus pe masă dovezi incontestabile ale infracțiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puțin cinci ani în dauna bugetului comunității locale. Pentru unii s-a cerut arestarea preventivă, pentru alții nu, în funcție de modul în care au decis să recunoască acuzațiile care li s-au adus la cunoștință ori au venit cu informații prețioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău.
Veniturile din amenzi, „insignifiante“?
Printre cei despre care există informații că au ales să colaboreze cu anchetatorii se află și Virgil Toșu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău, unul dintre cei care trebuiau să vegheze nemijlocit la recuperarea, pentru bugetul local, a contravalorii amenzilor ori a altor creanțe. În fapt însă, încă de acum opt ani, Virgil Toșu făcea, pentru presa locală declarații halucinante, posibile dovezi ale inacțiunilor funcționarilor din Direcția Economică pentru recuperarea unor sume de la rău-platnici. Potrivit unui articol publicat în anul 2007 într-un cotidian local, Virgil Toșu recunoștea că nu puține sunt cazurile în care amenzile aplicate de Poliție nu au fost încasate pe parcursul a cinci ani, și aceasta pentru că șefii de la Taxe și Impozite considerau amenzile ca fiind venituri insignifiante.
Spre exemplu, Virgil Toșu preciza, la acel moment, că ponderea amenzilor în totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău este foarte mică, din datele puse la dispoziție, rezultând că, în anul 2006, s-au încasat 60 la sută dintre amenzile aplicate în ultimii cinci ani de Poliție, zece la sută dintre ele fiind contestate în instanță.
Dincolo de acest aspect, Virgil Toșu susținea că impozitele pe clădiri, terenuri, taxele pe autoturisme și amenzile reprezintă doar zece la sută din totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău. Drept urmare, era mai comodă inacțiunea!
Mai mult, șeful de la „Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice“ mai sublinia că eforturile sale de a recupera amenzi constau în transmiterea de somații la domiciliile contravenienților, pentru că „altfel, dacă se constată că nu am luat nicio măsură, le plătesc eu din buzunar“. Cu alte cuvinte, din momentul transmiterii somației, funcționarul de la „Taxe și Impozite“ așteapta să vină contravenientul să-i plătească amenda. În cazul în care nu se întâmpla acest lucru, rău-platnicul era declarat insolvent. Astfel că, de vreme ce nimeni nu se obosea să-l tragă la răspundere în cazul în care nu-și plătea amenda de bună voie, dispărea și interesul contravenientului de a o achita.
Astfel se explică și de ce, în acea perioadă, nimeni din Primăria Buzău nu prea știa să spună câte cazuri de contravenienți rău-platnici care să fi plantat panseluțe prin oraș, potrivit unei ordonanțe de urgență din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care a fost completată de Legea nr. 352/ 2006, conform căreia, în cazul neachitării amenzilor în termenul legal, organul constatator avea obligația să sesizeze instanța de judecată în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.
Amenzi neîncasate, dar lefuri mărite contrar legii
Această situație ar fi hilară, dacă nu ne-am gândi la prețul plătit de comunitatea locală în tot acest timp, în care funcționarilor Primăriei li se măreau lefurile încălcându-se sistematic limitele legii. În pofida atenționărilor Camerei de Conturi, primarul Boșcodeală a inventat pentru subordonații săi o serie de sporuri, care mai de care mai ciudate, asigurându-și astfel loialitatea angajaților.
Pe lângă obișnuitele prime de Paști și de Crăciun, funcționarii Primăriei au fost cadorisiți, ani la rând, din bani publici cu, spre exemplu, „prime de reprezentare pentru ținută“, echivalente cu salariul de bază al lunii anterioare, deși legea le permite doar în cazul salariaților obligați să poarte uniformă, iar la primărie nu era cazul.
În plus, cu generozitate de baron local, Boșcodeală a împărțit și inexplicabilele „sporuri de fidelitate“ ori „sporuri de încordare psihică“, și nu l-a deranjat deloc atunci când subordonați ai săi, exemplu fiind chiar Ion Gegea, plecau acasă la sfârșitul lunii cu salarii de trei ori mai mari decât al său. Una peste alta, aceste prime și sporuri scoase din burtă au prejudiciat bugetul local cu aproximativ 9 miliarde de lei vechi într-o perioadă scurtă de timp, iar banii aceia nu sunt încă recuperați de la șefi și subordonați-cheie din Palatul Comunal, deși există decizii definitive ale instanțelor.
Primarul a dormit liniștit, contribuabilul a plătit pentru funcționarii Primăriei „stresați“ de ingineriile financiare probate acum de procurorii DIICOT.
Boșcodeală își protejează clientela
Cei cinci funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu, după ce ar fi șters unor persoane fizice și juridice amenzi ori taxe și impozite datorate bugetului local, au fost suspendați deja din funcții de primarul Buzăului.
Boșcodeală a declarat, cu privire la dosarul fraudei informatice, că nu crede că funcționarii ar fi șters sumele datorate la bugetul local de unele firme buzoiene, însă admite că astfel de fapte s-ar fi putut întâmpla în cazul persoanelor fizice.
Directorul Direcției Economice din Primăria Buzău, Ion Gegea, a fost arestat preventiv de Tribunalul Buzău, pentru 30 de zile, însă a contestat decizia la Curtea de Apel Ploiești unde judecătorii au decis să-l trimită în arest la domiciliu. Judecătorii buzoieni au dispus, totodată, măsura arestului la domiciliu în cazul a patru funcționari din Direcția Economică, între care unii sunt șefi de servicii. Cei patru sunt Virgil Toșu, Cătălin Boaru, Bogdan Neamu și George Bunea. Funcționarii nu au voie să comunice între ei, cu anumiți funcționari din Primărie, cu viceprimarul Fănică Bîrlă, și nici cu altcineva din conducerea instituției. De asemenea, magistrații au impus celor cinci funcționari să nu comunice cu reprezentanții mai multor societăți buzoiene sau cu familiile celor care dețin afacerile respective. Aceste firme ar putea fi cele care au beneficiat de ștergerea datoriilor la bugetul local, fiind în majoritate societăți mari și cunoscute din Buzău, unele deținute de apropiați ai celor din conducerea Primăriei Buzău.
În 22 octombrie, procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Buzău au făcut mai multe percheziții la sediul Primăriei Buzău, la Direcția Economică, în cadrul unei acțiuni vizând săvârșirea de către mai multe persoane a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu. Atunci, șeful DIICOT Buzău, Nicolae Petroșel, spunea că „minim zece“ funcționari ai Primăriei Buzău sunt vizați de cercetări, existând suspiciunea că s-au introdus date false privind clasarea unor amenzi și diminuarea debitelor unor firme. Săptămâna trecută, 13 suspecți în acest caz au fost duși la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Buzău, pentru audieri.
„În urma efectuării constatării pe marginea documentelor ridicate la perchezițiile realizate pe 22 octombrie la sediul Primăriei Buzău, s-a făcut constatarea parțială pe baza unui număr de 14 agenți economici dintr-un total de 50 suspicionați, precum și a dosarelor privind amenzile contravenționale pentru mai multe persoane fizice, am putut declanșa audierea mai multor funcționari publici cu funcții de conducere și execuție. Avem chemați la audieri 13 funcționari publici, faptele sunt constatate în urma analizei documentelor și vizează mai mulți șefi de servicii, subalterni, dar și pe directorul Direcției Economice. Ei au încălcat cu bună știintă atribuțiile de serviciu, s-au constituit într-un grup organizat, pe perioada 2010-2015, au efectuat acte contrar atribuțiilor de serviciu, nu au urmărit, colectat și încasat debitele cu titlu de impozite și taxe pentru mai multe firme controlate de oameni de afaceri, aflați în relații de rudenie cu persoane din conducerea Primăriei Buzău sau apropiați ai acestora“, declara procurorul Nicolae Petroșel, șeful DIICOT Buzău.
Potrivit sursei citate, acești agenți economici nu au plătit niciun ban mai bine de cinci ani, cu titlu de impozite, și nici nu s-a aplicat vreo formă de executare silită a acestora, iar în sistem au fost operate mai multe modificări care au dus la ștergerea acestor debite. „Pentru o serie de agenți economici care aveau debite s-au emis certificate de atestare fiscală în baza cărora s-a câștigat o licitație pentru un traseu de transport în comun la Consiliul Local Buzău. în plus, un număr de 114 amenzi contravenționale ale persoanelor fizice au fost clasate în baza unor mențiuni false în sistemul informatic, mențiuni însemnând hotărâri judecătorești nereale sau transferări ale debitelor în alte localități, de asemenea, nereale“, mai declara procurorul Nicolae Petroșel. Prejudiciul produs bugetului de stat este de 3.135.454,76 lei, din care 36.595 de lei reprezintă amenzi șterse nelegal din sistemul informatic și 3.098.859,77 lei, creanțe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău și de stat, neurmărite, neîncasate și neexecutate silit.