Vezi aici cum arată economia Buzăului, județul în care DNA a făcut ravagii (I)

   Cotidianul „Evenimentul zilei“ și revista „Capital“ au lan­sat campania „România 4 you“, o radiografie de substan­ță a situației sociale, politice și economice din județele țării. Campania are o frecvență săp­tămânală și se va derula pe parcursul următoarelor luni, până la alegerile locale din iunie 2016. Săptămâna trecută, campania „România 4 you“ s-a oprit la județul Buzău.

   La alegerile locale din vara anului 2012, ca urmare a aranjamentelor interne din Uniunea Social Liberală, PNL a preluat conducerea Consiliului Județean. Alianța PSD-PNL a câștigat lejer alegerile, obținând peste 55% din voturile pentru consilierii jude­țeni. PSD a luat, însă, majoritatea primăriilor, reușind să își adjudece 46 de din 87 unități administrativ-teritoriale, urmat de PNL, cu 26 de primari, și PDL, cu 14. Eternul Constantin Boșcodeală (PSD) este la al cincilea mandat la Pri­măria Buzău.

   Liberalii au primit o primă lovitură sub centură din partea foștilor aliați din PSD, prin Ordonanța de urgență 55/2014, care a permis ca, pentru o perioadă limitată, aleșii locali să poată schimba partidul fără a fi sancționați. Astfel, în septembrie 2014, președintele Consi­liului Județean, Cristinel Bîgiu, a plecat la social-demo­crați. În plus, alți 18 primari PNL, între care cel din Râmnicu Sărat dar și șase aleși PDL, au trecut la PSD.

De la prefect la primarul de Buzău, toți aleșii au dosare

   Deși a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, primarul PSD al Buză­u­lui, Constantin Boșco­deală, nu vrea să plece din funcție. Inițial, el dorea să păstreze și șefia organizației județene de partid: în februarie a demisionat și, după cinci zile, a revenit asupra demisiei. După ce Victor Ponta a părăsit for­ma­țiunea social-democrată, au avut loc alegeri și favoritul lui Boșcodeală, deputatul Marcel Ciolacu, i-a luat locul la conducerea PSD-Buzău.

   În acest an, președintele Consiliului Județean, Cristinel Bîgiu, a fost trimis în judecată în trei dosare de corupție. El a demisionat de la conducerea instituției abia la 11 noiembrie, „sub presiunea străzii“, fiind în­locuit de Petre Neagu, de la PSD. Bîgiu i-a tras după el pe doi lideri liberali – Dan Motrea­nu și George Scutaru – care au fost trimiși în judecată ca urmare a denunțurilor făcute de fostul lor coleg de partid.

   În aprilie 2015, Direcția Națională Anticorupție l-a tri­mis în judecată pe prefectul de Buzău de la acel moment, Maria Buleandră, implicată, alături de un alt fost prefect, Paul Beganu, în retrocedarea ilegală a 5.000 de hectare de pădure.

Infrastructură dezastruoasă: drumul spre Buzău e tot mai lung

   Durata călătoriei cu trenul pe ruta București-Buzău este cu 21 de minute mai mare față de acum 80 de ani, scria Ziarul Financiar, în 2014. Știrea bună este că, potrivit Master Planului pe Transport, liniile București-Iași via Bacău, Buzău-Galați și Pașcani-Ucraina (Siret) vor fi reabilitate, costul estimat fiind de 3,3 miliarde de euro.

    Buzăul are șosea de centură, dar aceasta are faima de a fi una din cele mai periculoase din țară: doar în 2013, au fost înregistrate aici zece accidente rutiere soldate cu 16 răniți și doi morți. Indicatoarele pentru curbă deosebit de periculoasă au fost furate de hoții de fier vechi, fiind confecționate din aluminiu, benzile rezonatorii au dispărut, iar accidentele s-au ținut lanț și în 2015.

  În mai 2014, presa relata că Ministerul Transporturilor va licita un studiu de fezabilitate pentru autostrada Buzău-Brăila-Galați. În 2015 însă, după ce a fost finalizat Master Planul General pentru Transporturi, Buzăul mai apărea doar pe drumul expres București-Ploiești-Pașcani. Pe lista priorităților, acest drum este pe locul doi, imediat după modernizarea Centurii Sud a Capitalei.

Turism culinar: patria cârnatului de Pleșcoi

   Sunt multe atracții în ju­dețul Buzău, dar, probabil, cel mai popular produs sunt câr­nații de Pleșcoi. Din păcate, până acum, acest produs nu a primit recunoaștere europeană. Abia în aprilie 2014, Direcția Agricolă, împreună cu Asociația pentru Protejarea Cârnaților de Pleșcoi, a demarat acțiunea de obținere a atestatului Indicația Geografică Protejată (IGP). Potrivit unui istoric local, rețeta acestor cârnați din carne de oaie provine de la sârbii refugiați în regiune în secolul al XVIII, fugind din calea turcilor.

   Buzăul are și câteva crame renumite, în zona Dealului Mare. Dar, în 2011, presa locală relata că inspecția pentru controlul viti-vinicol a des­coperit că unele vinuri produse în Buzău erau amestecate cu apă, zahăr și alcool. Există și un „Drum al vinului“, care leagă castrul roman de la Pietroasele, locul unde s-a des­coperit Tezaurul „Cloșca cu puii de aur“, cetatea dacică de cult Gruiu Dării, cramele brâncovenești de la Merei, Cetatea dacică de la Câr­lomănești, Mănăstirea Ciolanu și Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura. Spre deosebire de alte drumuri din județ, acesta este în stare rela­tiv bună, fiind refăcut cu fonduri europene.