Preşedintele UAP Buzău ia parte la o tabără de creaţie ce reînvie Balcicul, locul preferat de Grigorescu, Tonitza sau Petraşcu
Preşedintele UAP Buzău ia parte la o tabără de creaţie ce reînvie Balcicul, locul preferat de Grigorescu, Tonitza sau Petraşcu
Un buzoian este invitat să continue vechea tradiţie a pictorilor de la Balcic. Preşedintele UAP Buzău, Valeriu Şuşnea, merge pe urmele celebrilor Nicolae Tonitza şi Nicolae Grigorescu la un eveniment desfăşurat acolo unde Regina Maria invita cândva cei mai mari pictori români.
Este vorba despre proiectul iniţiat în ideea de a relua misterul legendar al acestui loc important în istoria artei, cu nimic mai prejos decât Fontainebleau, Barbizon, Pont-Aven.
„Muzeul din Constanţa în parteneriat cu UAP Constanţa organizează această tabără în perioada 1-9 septembrie, la Balcic. Am fost invitat alături de alţi aproape 20 de artişti să participăm în primă fază la o documentare pe baza căreia să realizăm lucrări dedicate acelor meleaguri de legendă. Ulterior, va avea loc şi un simpozion”, a declarat Valeriu Şuşnea.
„Un lucru nemaipomenit pentru mine ca artist”
Un adevărat loc de pelerinaj al artiştilor plastici, în perioada interbelică, oraşul de pe coasta Mării Negre reunea, în fiecare vară, nu mai puţin de 150 de pictori. Supranumit „Mecca” picturii interbelice, Balcicul rezumă, în fapt, o „epocă” de mare efervescenţă culturală, asociată cu numele Reginei Maria.
„Această invitaţie este un lucru nemaipomenit pentru mine ca artist. Totodată, o consider o cinstire a memoriei unei regine a României, care a ţinut la poporul ei, Regina Maria. Mă bucur să iau parte la un schimb de experienţă cu artişti din toate colţurile ţării, în acest loc călcat de iluştrii înaintaşi, nume mari din istoria artelor”, a mai declarat artistul buzoian.
Istoria unui loc de vis, dominat de Regina Maria
După al doilea război balcanic din 1913, acest loc este câştigat, împreună cu restul Cadrilaterului, de Regatul României. În 1924, Regina Maria descoperă oraşul şi îşi cumpără aici un domeniu pe care construieşte Castelul, Capela Stella Maris, diverse alte clădiri, precum şi grădina botanică. În acea perioadă, cam toţi pictorii importanţi au venit aici să picteze, în special vara: Petraşcu, Tonitza, Grigorescu, Dărăscu, Pallady, Ressu. De fapt, aproape întreaga boemă bucureşteană se reunea în Balcic vara.
În 1926, se înfiinţează aici o universitate – Universitatea Liberă Coasta de Argint, unde au venit să conferenţieze în anii următori nume mari ale intelectualităţii române: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Şeicaru, Ion Pillat, Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga. În Balcic se va deschide în acea perioadă şi primul muzeu al Dobrogei. Şi tot atunci, primăria a împroprietărit o serie de oameni de cultură, pentru ca aceştia să îşi poată construi case în zonă. Multe dintre casele construite de aceştia poartă semnătura arhitectei Gibori Delavrancea, sora Cellei Delavrancea. Chiar şi Lucian Blaga, în 1931, a solicitat Primăriei Balcic un astfel de loc pentru casă, dar nu este clar dacă l-a şi obţinut.
În 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria.