Arestul la domiciliu a ajuns o măsură judiciară tot mai des pusă în practică de către organele de cercetare penale sau de instanță, în condițiile în care centrele de reținere și arest preventiv sunt tot mai aglomerate.
În prezent, peste 100 de buzoieni, acuzați de comiterea de infracțiuni diverse și față de care s-au dispus măsuri preventive mai blânde, se află sub supravegherea polițiștilor de la structurile de supraveghere judiciară. 90 de persoane sunt sub control judiciar, iar 15 buzoieni se află în arest la domiciliu. Atât persoanele arestate la domiciliu cât și cele aflate sub control judiciar sunt verificate periodic de judiciariști cu privire la modul în care își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanța.
Potrivit noului Cod de Procedură Penală, măsurile preventive pot fi reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
Dacă reținerea poate fi dispusă de procurori numai în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar și a controlului judiciar pe cauțiune poate fi luată față de un inculpat atât în cursul urmăririi penale, cât și de judecătorul de cameră preliminară ori de către instanță.
În schimb, arestul la domiciliu și arestarea preventivă se dispun în cursul urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară sau în cursul judecății de către instanța de judecată.
Instanța dispune arestul la domiciliu față de un inculpat ținând cont de mai multe condiții, cum ar fi gradul de pericol al infracțiunii comise, de sănătatea, vârsta ori situația familială. De asemenea, un inculpat nu poate fi arestat la domiciliu dacă există suspiciuni că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie ori dacă a fost anterior condamnat definitiv pentru evadare.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul trebuie să se prezinte în fața procurorilor sau judecătorilor atunci când este chemat și să nu comunice cu persoana vătămată din dosar, alți inculpați din dosar, cu martorii sau experții.