* Medicii spun că imunizarea la începutul sezonului le fereşte de multe griji atât pe viitoarele mame, cât şi pe bebeluşii care se vor naşte
* Medicii spun că imunizarea la începutul sezonului le fereşte de multe griji atât pe viitoarele mame, cât şi pe bebeluşii care se vor naşte
Femeile însărcinate reprezintă o categorie specială, mult mai expusă gripei şi răcelilor în sezonul rece, mai ales că administrarea medicamentelor este de cele mai multe ori interzisă. Pentru a preveni îmbolnăvirea cu virus gripal, medicii recomandă evitarea spaţiilor aglomerate, o alimentaţie sănătoasă, îmbrăcăminte adecvată şi, nu în ultimul rând, vaccinarea antigripală.
„Din păcate, la noi nu există o practică de vaccinare antigripală sistematică, la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist. În plus, gravidele nu sunt conştiente de pericolul la care se expun, gripa fiind o boală extrem de contagioasă, care poate determina complicaţii severe atât pentru ele, cât şi pentru făt. În timpul pandemiilor din 1918 şi 1957, ratele de fatalitate a cazurilor de gripă la gravide au variat între 20 şi 50 la sută. De asemenea, în epidemiile sezoniere creşte riscul de spitalizare şi pneumonie, odată cu evoluţia sarcinii”, arată dr. Celine Toader, medic primar medicina muncii.
Factori care favorizează apariţia complicaţiilor
Femeile însărcinate se numără printre categoriile de populaţie cu risc crescut de complicaţii în cazul contractării viruşilor gripali. Vârsta gravidei, anumite boli cronice asociate, obezitatea, scăderea capacităţii pulmonare atunci când sarcina este mai avansată (presiune pe diafragm), precum şi toleranţa imunologică scăzută în timpul sarcinii sunt tot atâtea motive de îngrijorare în faţa viruşilor gripali, de aceea medicii recomandă vaccinarea la începutul sezonului rece, astfel încât viitoarea mămică să fie protejată.
Efectele gripei asupra fătului şi embrionului
Atât medicii epidemiologi, ginecologii şi pediatri, dar şi anumite studii statistice efectuate de OMS evidenţiază o creştere a numărului de cazuri de schizofrenie la copii născuţi din mame însărcinate în 4-12 săptămâni în timpul epidemiilor sezoniere de gripă.
Bolile febrile materne (inclusiv gripa) induc suferinţă fetală şi pot determina naştere prematură sau cezariană de urgenţă. Reduceri semnificative ale natalităţii s-au înregistrat în timpul pandemiilor prin decese materne şi infantile (inclusiv prematuritate cu vârste de şase luni – şase luni şi jumătate). Scăderea natalităţii în pandemie a fost asociată în principal cu pierderea sarcinii în primul trimestru de sarcină la 10 la sută dintre femeile gravide iar declinul mediu al natalităţii a fost de 2,2 la mie din populaţie (1,3 – 4 la mie), se arată în studiul amintit.
Îmbolnăviri în pandemia H1N1 din 2009
Potrivit rapoartelor publicate de Ministerul Sănătăţii, în perioada iunie – decembrie 2009, când şi în România s-a manifestat pandemia de gripă „porcină”, s-au înregistrat 280 degravide internate în unităţi de terapie intensivă, iar dintre acestea 56 au decedat ( 64 la sută fiind în trimestrul III al sarcinii). Şi la Buzău a existat un caz grav de gripă cu virus AH1N1, dar din fericire atât mama cât şi fătul au scăpat cu bine de efectele negative .
Spitalizările la femeile însărcinate au fost însă semnificativ mai multe, comparativ cu cele ale femeilor neînsărcinate de vârstă fertilă.
Beneficiile vaccinării antigripale la gravide
Potrivit precizărilor dr. Silvia Nistor, specialist în planificare familială, vaccinarea femeilor însărcinate „previne avorturile spontane din primul trimestru, dacă vaccinul gripal este administrat la începutul sezonului. Dacă sarcina este planificată în timpul sezonului de gripă (perioada octombrie anul curent – februarie anul viitor), vaccinul ar putea fi administrat în cursul unei vizite la medic înaintea concepţiei. O doză de vaccin protejează, astfel, două vieţi într-o perioadă de mare vulnerabilitate”, spune medicul.
Vaccinarea gravidelor
Medicii epidemiologi spun că femeile însărcinate au voie să se vaccineze antigripal încă din primele luni de sarcină, deoarece vaccinul gripal conţine un virus omorât dar pentru a elimina orice risc trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii. Acest lucru este valabil şi pentru femeile care alăptează, anticorpii transmiţându-se şi prin lapte.
Vaccinul gripal inactivat, trivalent, purificat sau vaccinul inactivat din subunităţi ori vaccinul gripal din virozomi se poate administra sub supravegherea medicului, intramuscular. Vaccinarea se va efectua după un consens între medicul de familie şi medicul obstetrician care face managementul sarcinii, de către medic sau în prezenţa acestuia, cu respectarea indicaţiilor şi contraindicaţiilor vaccinului din prospectul producătorului. Reacţiile adverse de orice fel se vor comunica medicului care asistă gravida sau medicului vaccinator. Gravida care prezintă contraindicaţii temporare poate fi vaccinată cu avizul medicului, după un interval în care acestea se remit. Este contraindicat, însă, vaccinul gripal viu atenuat.
Evoluţia vaccinărilor antigripale la gravide, pe glob
În 1955 apare pentru prima dată recomandarea vaccinării gravidelor. Între 1959 şi 1965, în lume au fost vaccinate aproximativ două milioane de gravide. În 1990, analiza riscului de spitalizare a femeilor cu gripă în timp ce erau însărcinate a evidenţiat un exces de pneumonii care a dus la reconsiderarea vaccinării antigripale a acestora. Din 1995, vaccinarea antigripală este recomandată la toate gravidele în al treilea trimestru de sarcină, datorită opiniei unor clinicieni (în special obstetricieni) privind efectele vaccinului asupra embrionului. Începând cu 1997, vaccinarea antigripală este recomandată la toate gravidele, în timpul sezonului gripal, în trimestrele II şi III ale sarcinii. Din 2004, vaccinarea este recomandată tuturor gravidelor în timpul sezonului gripal, în toate trimestrele de sarcină.
În 2008, un studiu controlat, efectuat în Bangladesh confirma ipoteza că IgG matern indus de vaccin oferă protecţie copilului în primele luni de viaţă, în prevenirea bolilor respiratorii acute, concomitent cu reducerea spitalizărilor pentru gripă a copiilor născuţi din mame vaccinate.
În 2009, în urma altui studiu se observă că greutatea copiilor născuţi de mame vaccinate este semnificativ mai mare decât greutatea copiilor născuţi de mame nevaccinate, iar printr-un alt studiu efectuat în SUA, confirmat retrospectiv în Noua Scoţie, se evidenţiază reducerea probabilităţii de prematuritate după vaccinarea maternă.