Primește anual zeci de miliarde lei vechi pentru panseluțele pe care susține că le plantează în municipiu, dar dă oameni afară
pe motiv de eficientizare a activității. Potrivit unui proiect de hotărâre suspus votului aleșilor locali joia trecută, la ultima ședință a Consiliului Municipal, consiliul de administrație al URBIS SERV a decis tăierea posturilor pe motiv de eficientizare a activității. Cu abținerea consilierilor Partidului Democrat Liberal, noua organigramă a URBIS SERV – societate aflată în subordinea Primăriei care se ocupă, printre altele, și cu amenajarea și întreținerea spațiilor verzi – a fost aprobată.
Strategia de eficientizare a activității și de reducere a cheltuielilor gândită de directorul Petre Burada constă în reducerea unui număr de 12 posturi, prin comasarea unor compartimente și prin desființarea altora. Aceasta în condițiile în care, de câțiva ani, Buzăul ocupă prima poziție pe podiumul orașelor din țară în privința costurilor de achiziționare a răsadurilor de flori, afacere care se derulează numai cu URBIS SERV.
Numai anul trecut, Primăria Buzău a efectuat plăți în valoare de 10,4 milioane de lei către URBIS SERV pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, iar anul acesta sunt alocate 8,6 milioane de lei. În primăvară, directorul Petre Burada spunea că în oraș au fost plantate 67.000 de fire de flori, dintr-un total de 200.000 cât a fost planificat pentru acest an, iar conducerea societății a declarat că a plantat 300.000 de fire de flori în anul 2013. Cu toate acestea, societatea are datorii în valoare de câteva milioane de lei.
„Panseluța” este una dintre schemele clasice prin care firmele agreate de municipalități fac rost ușor de bani din bugetul public, titra, în primăvară, www.gandul.info. Potrivit circuitului banilor în natură, primăria alimentează de la buget firma care se ocupă de spațiilele verzi, iar firma dă o cotă parte în campania electorală. De asemenea, potrivit analizei citate, noua tendință în materie de îmbunătățiri peisagistice este folosirea plantelor exotice: costă mai mult, chiar dacă nu se aclimatizează la noi. Potrivit datelor centralizate de www.gandul. info și ,,Mediafax”, puse la dispoziție de 20 primării din țară, inclusiv București, suma totală pusă la bătaie pentru spațiile verzi ale orașelor se ridică în total la 60,8 milioane de lei, adică 13,5 milioane de euro. Mai bine de jumătate din această sumă, respectiv 7,4 milioane de euro, este pusă la bătaie de București.
Potrivit datelor analizate, cei mai mulți bani pentru plante ornamentale au fost alocați la București, unde autoritățile pun 33,6 milioane de lei. După Capitală, urmează orașul Buzău – 8,6 milioane de lei, Arad – 7,5 milioane de lei, Alba Iulia – 5 milioane de lei, Brașov- 1,5 milioane de lei, Ploiești – 880.000 de lei, orașe care alcătuiesc topul 5 al cheltuielilor.
Buzăul, locul al doilea în ,,Top 20“
Capitala are cel mai mare buget destinat spațiilor verzi, cu toate că are serele proprii. Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) organizează licitație deschisă pentru cumpărarea de material dendro – floricol, arbori, arbuști, semințe, plante perene, material necesar în valoare de 33,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă 7,4 milioane de euro.
Primăria din Buzău dă 8,6 milioane lei pentru îngrijirea spațiilor verzi. Autoritățile susțineau că vor să planteze 200.000 de fire de flori pe parcursul acestui an. De spațiile verzi se ocupă societatea Urbis Serv, care aparține Primăriei și care are grijă de 210 hectare de spații verzi.
Primăria Arad este în topul instituțiilor care anul acesta au alocat sume importante pentru cumpărarea de plante ornamentale: 7,5 milioane de lei. Banii sunt destinați pentru întreținerea și amenajarea celor 1.250.000 de metri pătrați de spații verzi, suprafețe compuse în mare parte din gazon, arbori și arbuști. Bugetul este mai mare decât în 2013, când Primăria din Arad a alocat 6,7 milioane de lei, din care a cheltuit 4,6 milioane de lei.
Pe locurile următoare se situează, în ordine, Alba Iulia (peste 5 milioane de lei pe an), Brașov (1,5 milioane lei), Ploiești (880.000 de lei), Timișoara (780.000 de lei plus TVA), Suceava (150.000 de euro, respectiv 667.500 lei), Constanța (500.000 de lei), Drobeta Turnu Severin (100.000 de euro, respectiv 445.000 lei), Bistrița (peste 360.000 de lei), Vaslui (peste 310.000 de lei), Târgu Mureș, (195.000 de lei), Sibiu (130.000 de lei), Cluj-Napoca (130.000 de lei), Deva (120.500 de lei), Bacău (18.000 de lei), Hunedoara, Râmnicu Vâlcea și Sfântu Gheorghe.