* 15 studenţi din elita universităţii bucureştene demarează, în această toamnă, studiile de teren pe baza cărora se vor elabora planurile de management privind conservarea siturilor naturale, concomitent cu dezvoltarea durabilă a zonelor
Începând din toamna acestui an, studenţii Universităţii Ecologice Bucureşti se vor afla în “misiune” de voluntariat pe Lunca Buzăului şi Platoul Meledic, pentru a studia siturile naturale protejate şi a identifica soluţiile economice potrivite prin care zona să fie conservată fără a fi împiedicată activitatea de dezvoltare economică.
* 15 studenţi din elita universităţii bucureştene demarează, în această toamnă, studiile de teren pe baza cărora se vor elabora planurile de management privind conservarea siturilor naturale, concomitent cu dezvoltarea durabilă a zonelor
Începând din toamna acestui an, studenţii Universităţii Ecologice Bucureşti se vor afla în “misiune” de voluntariat pe Lunca Buzăului şi Platoul Meledic, pentru a studia siturile naturale protejate şi a identifica soluţiile economice potrivite prin care zona să fie conservată fără a fi împiedicată activitatea de dezvoltare economică.
În urma sesiunii a III-a de atribuire în custodie a siturilor de interes comunitar, Ministerul Mediului şi Pădurilor a selectat Universitatea Ecologică Bucureşti pentru a elabora Regulamentele şi Planul de management privind conservarea siturilor Lunca Buzăului şi Platoul Meledic, concomitent cu dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din zonele respective. Scopul acestei acţiuni este, potrivit Ministerului Mediului, “acela de a găsi soluţii pentru a permite desfăşurarea activităţilor economice simultan cu protejarea biodiversităţii în Europa, şi nu acela de a interzice aceste activităţi”.
“Nu există bază legală pentru tarifare”
Potrivit noului custode, “responsabilitatea principală pe care o avem este aceea de a asigura păstrarea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate cele două situri. Planurile de management vor rezulta în urma studiilor de teren (cartări de specii şi habitate, evaluarea impactului activităţilor antropice etc.) şi a consultării cu factorii interesaţi (agenţi economici, comunităţi locale, instituţii ale statului)”, explică secretarul Comisiei tehnic a CSANP din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, asist. Univ. drd. Dorin Pop. Acesta menţionează, de asemenea, că toate acţiunile se desfăşoară “cu ajutorul studenţilor, pe bază de voluntariat, şi nicidecum ca <o mega afacere de milioane de euro anual>, cum eronat s-a spus într-unul din ziarele locale din Buzău, în care printre altele s-a greşit şi numele custodelui. Activitatea de studiere a documentaţiei, vizitele în teren şi avizarea planurilor şi proiectelor are un caracter voluntar în momentul de faţă, neexitând o bază legală pentru tarifare”.
Balastierele, “plăgile” siturilor
Rectoratul Universităţii arată că a avut loc o primă evaluare a zonei, s-au efectuat prospecţiuni şi s-a concluzionat că “există spaţii de lucru şi studii de impact pe care studenţii noştri le pot valorifica în cadrul curriculei de studiu. Primele concluzii au fost că în zonele Vipereşti-Pătârlagele-Nehoiu starea siturilor este bună, dar în zona de câmpie, unde s-a exploatat pietriş fără a ţine cont de vreo regulă, situaţia este ceva mai complicată. Există, însă, şansa să descoperim aici specii despre care încă nu se ştie, iar în contextul în care acestea vor fi de acum protejate aşa cum prevăd normele europene, lucrurile pot evolua pozitiv în sensul conservării şi dezvoltării zonelor respective. În septembrie, o grupă de elită a universităţii, formată din 15 studenţi din anul doi va desfăşura aici activităţi practice de cartare de specii şi habitate”, mai precizează secretarul Comisiei Tehnice.
Deciziile finale, în mâinile specialiştilor
În activitatea de management al siturilor, Universitatea Ecologică susţine că prin studenţii voluntari care vor acţiona în aceste zone va colabora cu Agenţia de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu din Buzău şi cu alte instituţii ale statului, consiliile locale şi comunităţile comunelor pe teritoriul cărora se întind cele două situri. “O componentă importantă este reprezentată de comunicarea şi conştientizarea publică privind valorile naturale care fac obiectul studiului. Putem păstra natura doar cu sprijinul oamenilor. Vom prezenta o variantă de model de implicare a comunităţilor în protejarea naturii. Alături de specialişti, vom găsi oportunităţi de dezvoltare durabilă a zonei, prin păstrarea şi promovarea specificului socio-cultural şi natural”, arată prof.univ.dr. Vladimir Rojanschi, menţionând că reprezentanţii Univeristăţii Ecologice se vor concentra pe “o comunicare deschisă cu cei care trăiesc în aceste locuri minunate, în beneficiul lor”.