O statistică îngrijorătoare a Institutului Naţional de Statistică arată foarte clar că tot mai mulţi români aleg să se mute dintr-un judeţ în altul, în căutarea prosperităţii, sau dintr-o localitate în alta, chiar de la oraş la sat, în căutarea liniştii şi confortului financiar pe care fiecare dintre noi şi le doreşte.
Anul trecut, peste 389.000 de persoane şi-au schimbat domiciliul în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, fiind, practic, cea mai mare migraţie înregistrată în perioada postdecembristă. Schimbările de domiciliu care cuprind şi migraţia externă au fost ceva mai mari (412 mii plecări şi 417 mii stabiliri). Datele INS ne arată că am înregistrat un sold pozitiv în ceea ce priveşte schimbările de domiciliu ce cuprind migraţia externă (un spor de 5.056 schimbări de domiciliu). Astfel, anul trecut, România a înregistrat 22,8 mii de plecări cu domiciliu în străinătate şi 27,8 mii de stabiliri de domiciliu în ţară.
Deşi nu se numără printre judeţele fruntaşe în ceea ce priveşte migraţia cetăţenilor, Buzăul nu face excepţie. 8.402 persoane au ales să plece, cu domiciliul, dintr-o localitate a judeţului în alta sau în alte judeţe şi doar 7.318 persoane şi-au stabilit domiciliul în judeţul Buzău, soldul schimbărilor de domiciliu fiind unul negativ, de – 1.084.
De departe, municipiul reşedinţă de judeţ a avut cel mai mult de suferit, fiind înregistrate 2.606 plecări cu domiciliul şi doar 1.500 stabiliri de domiciliu. În ceea ce priveşte stabilirea reşedinţei, la nivel de judeţ 3.200 de persoane au fost luate în evidenţă – 750 în municipiul Buzău, însă numărul plecărilor cu reşedinţă este şi mai mare – 4.908, din care 1.595 din municipiul reşedinţă de judeţ.
În plus, statistica celor de la INS nu include, de exemplu, numărul celor care pleacă să locuiască în altă localitate sau în alt judeţ dar nu-şi fac efectiv mutaţia la noua adresă, caz în care migraţia poate fi de o amploare şi mai mare.
Conform INS, „schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliţie au înscris menţiunea de schimbare a domiciliului în actul de identitate“.
La nivel naţional, schimbările de domiciliu (exclusiv migraţia externă) ne arată o orientare dinspre mediul urban spre mediul rural. Ruralul a câştigat anul trecut peste 38 de mii de persoane faţă de urban. Asta înseamnă că românii au lăsat oraşul pentru sat sau, mai bine spus, au lăsat oraşul pentru suburbii. Este şi cazul Buzăului, unde soldul schimbărilor de domiciliu este pozitiv pe zona rurală, unde s-a înregistrat anul trecut un plus de 556 persoane, în timp ce urbanul înregistrează un sold negativ de – 1441. Spre exemplu, comuna Mărăcineni a avut anul trecut 268 de stabiliri de domiciliu, dar şi 128 de plecări.
Fenomenul migraţiei dinspre urban către rural, în creştere
Între schimbările de domiciliu de pe plan intern şi cele ce includ şi migraţia externă există diferenţe ce stabilesc ierarhii diferite între judeţe. Soldul schimbărilor de domiciliu de pe plan intern, ce nu includ migraţia externă, ne propune un top al judeţelor condus de Ilfov (+15,2 mii), urmat de judeţele Cluj (+3,8 mii), Timiş (3,7 mii), Iaşi (+2,6 mii), Sibiu (+1,2 mii) şi Braşov (1,1 mii).
În coada topului, cu un sold negativ al schimbărilor de domiciliu, se află Capitala (-3,6 mii) şi judeţele Vaslui (-1,9 mii), Galaţi (-1,8 mii), Hunedoara (-1,6 mii) şi Teleorman (-1,5 mii).
Am putea spune că persoanele din interiorul ţării au preferat judeţele cu solduri pozitive şi le-au părăsit pe cele cu solduri negative, doar că realitatea e puţin mai complexă. Exodul din Capitală, de exemplu, se îndreaptă preponderent către Ilfov. Fostul Sector Agricol (al şaptelea sector al capitalei în comunism) e destinaţia preferată pentru bucureştenii ce vor să-şi schimbe domiciliul, dovadă stând soldul pozitiv mare, cu mult peste celelalte judeţe, al Ilfovului (+15,2 mii).
Acelaşi fenomen se întâmplă, mai ales, în judeţele Cluj şi Timiş, unde soldul urbanului e negativ, iar ruralul e destinaţia principală a celor ce-şi schimbă domiciliul. Diferenţa e că, în aceste judeţe, atât urbanul cât şi ruralul fac parte din aceeaşi unitate, administrativă, iar în cazul capitalei, nu, pentru că ruralul e o unitate administrativă separată.
Soldul schimbărilor de domiciliu ce includ migraţia externă, adică şi pe persoanele care au emigrat sau au imigrat din şi în România, ne arată o altă situaţie.
Topul e condus tot de judeţul Ilfov (15,5 mii), dar surprizele apar pe locurile doi şi trei, ocupate de judeţele Iaşi (6,8 mii), respectiv Vaslui (3,4 mii). Abia după aceste judeţe urmează Clujul (3,4 mii) şi Timişul (3 mii – vezi harta din imagine).
Vasluiul, deşi are un sold negativ în ceea ce priveşte schimbările de domiciliu de pe plan intern, e pe plus atunci când se ia în calcul şi migraţia externă, iar în cazul Iaşului, migraţia externă îl poziţionează pe poziţia a doua în top. Cel mai probabil, în aceste judeţe, asistăm la o revenire a românilor din străinătate.
Judeţe precum Sibiu şi Braşov, care au înregistrat un sold pozitiv în ceea ce priveşte schimbările de domiciliu pe plan intern, au un sold mult diminuat atunci când se ia în calcul migraţia externă. Asta înseamnă că o parte din persoanele ce aveau domiciliu în aceste judeţe au emigrat anul trecut, stabilindu-se în alte ţări.
Statistica pe localităţi a schimbărilor de domiciliu, ce includ migraţia externă, confirmă ceea ce priveşte judeţele Cluj şi Timiş, adică faptul că la nivelul acestor judeţe se înregistrază un fenomen de migraţie dinspre urban către rural.
Anul trecut, soldul plecări/stabiliri de domiciliu din municipiile Cluj-Napoca (-131 persoane) şi Timişoara (-1.689 persoane) a fost negativ.
În judeţul Cluj, cel mai mare sold al plecărilor/stabilirilor de domiciliu s-a înregistrat în comuna Floreşti (+2.882). În judeţul Timiş, comunele Giroc (+1.199) şi Dumbrăviţa (+983) au înregistrat cele mai mari valori ale soldului.
Aceste localităţi sunt limitrofe municiipiilor Cluj-Napoca şi Timişoara.
Altfel stă situaţia la Iaşi. Oraşul de pe Bahlui are un sold pozitiv între plecările şi stabilirile de domiciliu (inclusiv migraţie externă) de 3.547. Tot un sold pozitiv se înregistrează în comuna Miroslava (+1.193), care e adiacentă Iaşului.
Datele de la INS ne arată trei tendinţe. O primă tendinţă ne arată că migraţia internă se orientează spre anumite centre urbane, prin centrre înţelegând şi arealul din jurul marilor oraşe. A doua tendinţă ne arată o migrare dinspre oraş către comunele limitrofe. Iar a treia tendinţă ţine de migraţia externă şi ne arată că e posibil să asităm la un fenomen de reîntoarcere a românilor stabiliţi în străinătate, mai ales, în unele judeţe din zona Moldovei.