Tare mândră trebuie să se simtă distinsa doamnă europarlamentar Daciana Sârbu-Ponta, în aceste zile în care consortul său a cules, în sfârşit, toţi laurii competenţei sale!
Tare mândră trebuie să se simtă distinsa doamnă europarlamentar Daciana Sârbu-Ponta, în aceste zile în care consortul său a cules, în sfârşit, toţi laurii competenţei sale!
De două zile, Victoraş este şi ministru al Sănătăţii – chiar dacă interimar, ce mai contează un cuvânt în plus, acolo, când n-au contat câteva zeci de pagini dincolo, la teza aceea la care l-a îndrumat tătucul Năstase, fie-i detenţia uşoară! -, aşa cum, nu-i aşa?, o cere titlul de „doctor”. Ministru al Justiţiei fuse – na, şi-aici este cuvântul ăla urât, interimar, în plus! – tot conform titlului de „doctor în Drept”, başca premier! Îi mai lipsea cel de preşedinte, da’ te poţi pune cu adormitul acela de Crin? Sau cu mizeria aia de hârtie care se cheamă Constituţie, care nu permite (ha-ha!) să fie omul în acelaşi timp şi şef de stat şi şef de guvern. La americani cum se poate? Ce, ne uităm în gura portocaliilor ăia îmbuibaţi gen madam Merkel, care degeaba poartă haine de firmă, că parcă tot botoasa aia mică a lui Băselu pare mai distinsă! Na, c-am comis-o, sper să nu mă fi auzit madam Creţu, că aia umple tot Bureştiul, că mă cântă Moşul de-mi merg fulgii.
Ce, până la urmă al meu nu merită de toate, că s-o fi săturat, săracul, să tot pupe inele, ba pe-al lui Moşul, ăla de miroase a pelmeni*, ba pe-al lui Adişor, ăla care l-a numit „micul Titulescu”, şi viaţa, uite, a dovedit că-i mai ceva ca „marele Titulescu”. Ar fi vrut urâtul ăla să fie el ministru şi la Sănătate, şi la Justiţie, başca premier. Uite-aşa, să crape de invidie madam Rovana, că dacă se supără al meu, iute-aşa ia şi Mediul, că are legătură cu Sănătatea şi cu doctorii, nu?
Da’ mai are Victoraş un necaz, cu derbedeul ăla de „domnu’ Dan”. Auzi, „elegantul”, cum i-au zis prostovanii ăia de englezi de la Financial Times, se vede de la o poştă că-s plătiţi de portocalii. Că nu l-am văzut eu pe strâmbul ăla de Stolojan cum se hlizea spre mine ieri dimineaţă? Să spună el, Diaconescu, că vrea să candideze pe colegiul lui, să-i facă zile fripte şi-n alegeri! De parcă nu l-a făcut destul de râsul lui Becali, că a ajuns şi ăla să-şi bată joc de ditamai doctorul şi premier şi ministru la Sănătate. Ducă-se la oile lui, că-mi pare rău că nu a luat Victoraş şi Agricultura, i-a dat-o lui mucosuă ăla de Constantin, ăla de zici că-i sfintele moaşte pe care cică le ţine turnătoru’ ăla de Voiculescu în seif, cică să le vândă unui prost de călugăr de pe Muntele Assos când i-or da Antenele faliment!
Auzi, dragă, ce m-am enervat, că nu te-am lăsat să scoţi niciun cuvânt! Da’ cine-i acolo? Tu, Victoraş? Şi eu care credeam că am sunat pe telefonul lui Soon Li. Pa, te las să lucrezi! Ia iute-a naibii treabă, numărul bonei îl formasem!… Te pomeneşti că vrea Victoraş şi la Externe! Că tot cică vor să-i ia oamenii adormitului Sănătatea, să pună iar vreun contabil în loc de doctor…
Un zgomot puternic, în toiul nopţii, m-a trezit chiar când acţiunea tindea să devină de poveste. Am sărit din pat şi am aşternut pe hârtie visul; nu de alta, dar de multe ori viaţa bate… visul. Ca şi filmul, chiar dacă este este o comedie proastă!
Călin BOSTAN
* varietate savuroasă de colţunaşi cu carne specifici bucătăriei ruseşti.