Judecătoarea Elena Rovența de la Tribunalul București, cercetată în stare de arest preventiv de procurorii anticorupție pentru luare de mită în legătură
cu mai multe dosare de insolvență, este acuzată de fostul patron al Rodipet (actuala Network Press Concept) și al CFR Mesagerie, Hassan Awdi – condamnat la zece ani de închisoare pentru devalizarea ultimei companii -, că nu ar fi respectat Legea insolvenței în cazul falimentului acesteia.
Într-o adresă remisă Tribunalului București și Direcției Naționale Anticorupție, Hassan Awdi arată că judecătorul sindic Elena Rovența ar fi închis ochii față de posibilele abuzuri săvârșite de administratorul judiciar al CFR Mesagerie, EuroInsol, motiv pentru care cere celor două instituții să constate dacă aceasta a respectat întrutotul legea, respectiv dacă a cerut depunerea documentelor la dosar și dacă a verificat autenticitatea și corectitudinea lor.
În document, Awdi cere să se verifice dacă la dosarul 35760/3/2006 privind debitorul CFR Mesagerie a fost depus procesul-verbal încheiat în urma adunării creditorilor debitoarei care au votat stabilirea onorariului, de 10% din totalul sumelor recuperate, cuvenit administratorului judiciar și stabilirea modalității de selectare a avocaților și a remunerației acestora. De asemenea, fostul patron, condamnat deja la 10 ani de închisoare pentru fraudarea CFR Mesagerie, cere să se verifice dacă în Buletinul Procedurii Insolvenței a fost publicat procesul-verbal al adunării creditorilor care au votat numirea și remunerația evaluatorului care urma a evalua bunurile mobile găsite în patrimoniul debitoarei, regulamentul de vânzare a bunurilor mobile (vagoanelor) aprobat de comitetul creditorilor, dovada publicării în condițiile Legii 85/2006 a publicațiilor de vânzare, cât și dovada încheierii contractelor de vânzare-cumpărare pentru bunurile mobile (vagoanele) găsite în patrimoniul societății.
Motivul pentru care fostul patron al CFR Mesagerie nu cunoaște conținutul dosarului ar putea fi faptul că nu a participat la niciunul dintre termenele din proces, aflându-se departe de România, de teama de a nu fi arestat.
De partea cealaltă, Remus Borza, reprezentantul EuroInsol, lichidatorul CFR Mesagerie, a declarat, citat de Curierul Național, că toate procedurile derulate de firma pe care o reprezintă sunt transparente.
Drumul Elenei Rovența a început la Buzău
Numele judecătoarei buzoience Elena Rovența, fost magistrat la Tribunalul București, arestată – alături de alți trei colegi de la aceeași instanță din Capitală – de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de luare de mită, a fost amestecat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând unor personalități publice, din domeniul politic, al Justiției și Poliției, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul președinte PDSR al Consiliului Județean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul președinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, și fostul prim-adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului, colonelul Gheorghe Duican.
În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toți aceștia, cu excepția colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluționar, și-au transferat câte 5.000 de metri pătrați de teren agricol din extravilanele localităților de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), județul Olt (Aurel Gubandru), Săhăteni (Gheorge Pană) – în extravilanul județului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieșirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile care erau și alipite, au căpătat statut de intravilan, prin mutarea plăcuței de limită a muncipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuță care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.
Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al șaselea, aparținând cetățeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societății comerciale INTERIMEX, ai cărei acționari erau președintele en-titre al Consiliului Județean, Viorel Constantinescu, și președintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, și la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la secția Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a președintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovența, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafață de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ștefan Rovența – soțul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5% din acțiuni, alături de funcția de director general.
Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanșarea primei acțiuni instituționale de combatere a corupției, inițiativă a președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflați cu musca pe căciulă au scăpat de acțiuni.
Ascensiune de invidiat
Judecătoarea Elena Rovența a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de președintele Ion Iliescu. După decesul soțului, Rovența s-a mutat în capitală, unde se ocupa de insolvențe din postura de magistrat al Secției a VII-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarea Elena Rovența a scris, în declarația de avere din iunie 2013, că deține un sfert dintr-un teren aflat în județul Buzău, moștenit în 2005, și peste jumătate dintr-un apartament; ea are și un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 și scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).
De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraților specifică faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovența, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului București, de proceduri legale privind falimentul ori insolvența, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări și asemenea spețe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovența, și despre nepoții acesteia, Ana și Mihai Anghel, ultimul angajat la “Șova și asociații”, firmă aparținând contestatului social-democrat Dan Șova.
Mită de 10.000-15.000 lei pe lună
Dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzațiile aduse celor patru.
Potrivit procurorilor anticorupție, cei patru judecători au cerut și primit atât sume de bani – între 10.000 și 15.000 de lei pe lună -, cât și bunuri, de la carne și făină la cherestea și obiecte vestimentare. Banii și bunurile erau cerute și primite de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari și administratori ai întreprinderilor profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.