Trei dintre inculpaţii din dosarul fraudelor informatice identificate de procurorii DIICOT la Direcţia Economică a Primăriei Buzău nu scapă de măsurile preventive. Ion Gegea, Cătălin Liviu Boaru şi Bogdan Mihai Neamu se vor prezenta o dată pe lună la Biroul de Supravegheri Judiciare din cadrul I.P.J. Buzău, organ de poliţie desemnat cu supravegherea lor şi sunt obligaţi să respecte o serie de condiţii impuse de instanţă, ultima dată la termenul de vineri.
Dosarul fraudelor informatice de la Primăria Buzău, care datează de pe vremea fostei administraţii locale, se află de un an şi jumătate în instanţă, iar o primă decizie în acest proces este greu de anticipat.
Acum două luni, completul de la Tribunalul Buzău care judecă această cauză a dispus revocarea controlului judiciar în cazul lui Virgil Toşu, fostul şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, şi a lui George Bunea, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu. Cei doi şi-au recunoscut faptele încă din luna aprilie 2017, însă nu şi abuzul în serviciu, infracţiune despre care avocaţii celor doi spun că procurorii DIICOT Buzău ar fi introdus-o pe lângă cele de constituire de grup infracţional şi fraude informatice, cu scopul de a mări limitele de pedeapsă.
La termenul din luna aprilie 2017, Virgil Toşu, fostul şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, şi George Bunea, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu, au solicitat, prin avocat, preşedintelui completului, să analizeze cererea de judecare în procedură simplificată, întrucât îşi recunosc faptele de fraudă informatică, dar, totodată, au contestat abuzul în serviciu, faptă care, în interpretarea apărării, ar fi absorbită de prima şi nu una distinctă, menită să aducă un aport la pedeapsă.
Ce înseamnă recunoaşterea acuzaţiilor
Recunoaşterea acuzaţiilor privind fraudele informatice de către Toşu şi Bunea, ceea ce înseamnă că aceştia sunt dispuşi să spună mai mult, nu-i ajută deloc pe cei care ani la rând au făcut legea în Palatul Comunal.
De altfel, Virgil Toşu şi-a arătat disponibilitatea recunoaşterii acuzaţiilor încă din faza de urmărire penală, după 24 de ore de reţinere el fiind plasat în arest la domiciliu la cererea expresă a DIICOT. De altfel, pentru unii inculpaţi s-a cerut arestarea preventivă, pentru alţii nu, în funcţie de modul în care au decis să recunoască acuzaţiile care li s-au adus la cunoştinţă ori dacă au venit cu informaţii preţioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău, după ce li s-au pus pe masă dovezi incontestabile ale infracţiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puţin cinci ani în dauna bugetului comunităţii locale.
În rechizitoriul procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul, sunt evidenţiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulaţie, unii cu câte o singură amendă, alţii cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizaţia“ la funcţionarii de la Direcţia Economică pentru ştergerea amenzilor de circulaţie devenise o practică. Totuşi, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru funcţionarii simpli ai Palatului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de şefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.
Persoane cu „funcţii însemnate”
„În baza relaţiilor de amiciţie avute de ei personal sau de alţi colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contravenţionale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privinţă de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toşu Virgil (…) Aşa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcţia publică exercitată de inculpaţii Gegea Ion, Toşu Virgil, Bunea George şi Răileanu Carmen George au şters sau clasat din evidenţele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenţionale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ierarhia socială sau publică de la nivelul municipalităţii buzoiene însemnate funcţii (…)“, spun procurorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de şefi, funcţionarii fără funcţii de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afacerea în propriile mâini.