Totul se organizează după programul primarului / Dosarul penal al lui Boșcodeală amână ședința Consiliului Local

Săptămână plină pentru primarul municipiului Buzău, Constantin Boșcodeală. Astăzi edilul șef trebuie să se prezinte în fața judecătorilor de la Tribunalul Dâmbovița la primul termen în

dosarul “Orizont”, în care, la sfârșitul lunii mai, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. Audierea are loc în camera de consiliu și, cel mai probabil, dosarul va ajunge la judecătorul de cameră preli­minară, potrivit prevederilor Noului Cod Penal, ceea ce presupune o amânare de circa două luni a judecării dosarului.

Tot în această săptămână, Boșcodeală are termen și în dosarul “Gloria”, judecat la Judecătoria Brașov. În acest dosar, edilul șef a fost trimis în judecată pentru corupție, iar joi se va prezenta în fața completului de judecată la cel de-al optulea termen. Din acest motiv, ședința ordinară din această lună a Consiliului Local al Municipiului Buzău se va desfășura vineri, și nu joi, deși, în mod obișnuit, ședința Consiliului Local se desfășoară în ultima zi de joi din lună. Boșcodeală a cerut la finalul ședinței CLM de luna trecută, ca întrunirea aleșilor locali din luna iunie să se desfășoare vineri, cel mai probabil pentru a putea fi prezent la termenul din data de 28 iunie.

În dosarul Orizont, Boșcodeală are calitate de inculpat, alături de Viorica Stana, fost director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, și de Nicolae Trandafir, fost director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, cei trei fiind acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă în urma căreia păgubită ar fi fost, potrivit procurorilor anti-corupție, Stațiunea de ­Cer­cetare Legumicolă din Buzău.

Conform rechizitoriului intocmit de DNA, cei trei au aplicat în mod defectuos prevederile legii fondului funciar, în scopul de a face posibilă trecerea în intravilanul municipiului Buzău a unei suprafețe de 33 de hectare de teren arabil aflat în proprietatea stațiunii de cercetare, teren pe care specialiștii de aici îl foloseau pentru cercetarea și producția de semințe din soiuri superioare. Atribuirea terenului către intravilanul municipiului s-a făcut în mod ilegal, acesta fiind preluat în locul altei suprafețe care aparținuse islazului comunal al Buzăului.

Concret, invocând o prevedere din Legea Fondului funciar, în calitate de preșe­dinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar, primarul a solicitat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Prefectura Buzău restituirea a 33 de hectare de teren care au aparținut fostului islaz comunal. În documentele transmise Prefecturii se menționa că suprafața respectivă este în administrarea societății ­co­merciale Seribuz SA Buzău.

În baza documentelor transmise, prefectul a emis ordinul de retrocedare, însă, deși acesta se referea la suprafața de 33 de hectare aparținând fostului islaz, administrată de SC Seribuz SA, Primăria Buzău, prin primarul Boșcodeală, a preluat, în 19 noiembrie 2001, cu avizul Vioricăi Stana, atunci director al Oficiului de Cadastru Buzău, și al Elenei Ștefan, reprezentant al Agenției Domeniilor Statului, o suprafață de aceeași mărime, însă nu de la firma Seribuz, ci de la Statiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Buzău, reprezentată de Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament.

Anchetatorii DNA susțin că astfel, „prin punerea în aplicare a ordinului prefectului,

s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a islazului comunal al municipiului Buzău, respectiv aceea de a obține o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori, așa cum s-a și întâmplat în realitate, și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată, unde se aflau, de fapt, terenurile SC Seribuz SA, ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut”.

În rechizitoriu se mai arată că faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 de hectare preluat nelegal, aflat în domeniul public al sta­tului și exceptat de lege de la reintregirea islazului comunal, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și ­De­zvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, estimată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.