Torționarul Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat de crimele comise în perioada când a condus penitenciarul de la Râmnicu Sărat, unde a instituit
un regim de teroare căruia i-au căzut victime deținuții politici. Fostul călău comunist este acuzat și va ajunge în fața instanței pentru crime împotriva umanității. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), instituția care a sesizat Parchetul, a descoperit că Vișinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deținuți politici.
În premieră în România, www.gandul.info a prezentat, anul trecut, profilul complet al fostului comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat, în cadrul campaniei derulate în parteneriat cu IICCMER. Alexandru Vișinescu a fost comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, stabiliment în care a sfârșit, în urma torturilor, și liderul țărănist Ion Mihalache.
Site-ul www.gandul.info a publicat, anul trecut, pe 30 iulie, profilul complet al torționarului Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat. La aceeași dată, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a cerut Parchetului începerea urmăririi penale împotriva torționarului, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișinescu a instaurat un regim de tortură și teroare. Despre închisoarea unde și-a pierdut viața fostul lider țărănist Ion Mihalache, a vorbit și Ion Diaconescu care a sintetizat condițiile de detenție: „Bătăi și terorizări fizice, care – la fel frigul și foamea – au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă… și nu permanente, să-nțelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăiești ca-ntr-un mormânt. Și mai a fost și promiscuitatea, care… mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor și-așa mai departe”.
După 50 de ani de uitare, www.gandul.info l-a găsit pe Vișinescu trăind liniștit într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună, și a obținut primele imagini filmate cu temutul fost comandant de la Râmnicu Sărat. După mediatizarea cazului său, Vișinescu a reacționat violent la încercările reporterilor de a vorbi cu el, înjurându-i și încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torționar a răspuns unui interviu luat în fața casei sale.
Investigația istorică a dosarului Vișinescu a fost coordonată de către Andrei Muraru, fostul director al IICCMER, Dan Țălnaru, director general al institutului, Adelina Țânțariu, director în cadrul IICCMER. După ce www.gandul.info a prezentat cazul lui Alexandru Vișinescu, acesta a fost preluat de întreaga presă din România, fiind de asemenea prezentat pe larg și în presa internațională, Washington Post și Associated Press alocând spații largi subiectului.
Pe data de 3 septembrie, Alexandru Vișinescu a fost audiat la Parchetul General, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință acuzația de genocid. Ca urmare a deschiderii dosarului torționarilor, Ministerul Justiției a promovat un proiect de lege potrivit căruia aceștia ar urma să plătească despăgubiri victimelor din închisorile comuniste.
În plutonul de execuție al mareșalului Antonescu
Alexandru Vișinescu a fost comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii în care a sfârșit, în urma torturilor, Ion Mihalache. Alexandru Vișinescu, care acum trece drept un bătrânel jovial, a intrat în istorie cu mult înainte de episodul Râmnicu Sărat.
În mai multe lucrări de specialitate despre temnițele comuniste se menționează că Alexandru Vișinescu a făcut parte din plutonul de execuție al mareșalului Ion Antonescu. Fostul șef al statului, Ion Antonescu, a fost condamnat de un tribunal al poporului pe 17 mai 1946. Pe 1 iulie, Antonescu a fost excutat de un pluton de ofițeri. Născut în 1925 în comuna Lecuiești din Buzău, la 21 de ani, Vișinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareșalul Ion Antonescu. Această informație apare într-o carte publicată de Cicerone Ionițoiu, deținut politic și autor al unor lucrări de referință în domeniul represiunii comuniste.
Înainte de a ajunge comandant al penitenciarului Jilava, Vișinescu a fost șef al Biroului Operativ din Jilava, structură ce avea ca atribuții supravegherea locului de detenție, a regimului aplicat deținuților, a comportamentului acestora, dar și atitudinea cadrelor de la Jilava. Cercetările Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că, în această perioadă, Vișinescu a transmis note informative despre comandatul penitenciarului.
Vizite corporale minuțioase pentru deținute
După episodul Jilava, Vișinescu ajunge la penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o închisoare politică dură. Alice Panaiodor, deținut politic în acest penitenciar, scrie în cartea “Traversarea focului“ că regimul de detenție instituit de Vișinescu la Mislea era unul de tortură.
„Dezbrăcate, eram acolo toate goale în coridorul neîncălzit, în timp ce hainele erau scormonite amănunțit căutându-se mici obiecte care ar fi putut fi ascunse în tivuri sau cusături. A urmat apoi umilirea și mai penibilă a unei vizite corporale minuțioase făcută cu îndemânarea unui chirurg fără niciun fel de jenă, chiar sub privirile celorlalte arestate”, povestește Alice Panaiodor.
Documentele de arhivă și cele memorialistice consultate de specialiștii IICCMER îl portretizează pe Alexandru Vișinescu drept un ins „extrem de sever și complet lipsit de omenie față de arestate”, care avea „plăcerea de a insulta și a teroriza, prin percheziții și interogatorii interminabile, pe deținutele (de la Mislea, n.r.) și cărora le adresa toate epitetele posibile”. Cicerone Ionițoiu susține în documentarele sale că în perioada în care Vișinescu a fost ofițer politic la Mislea la acel penitenciar era închisă Maria Antonescu, soția mareșalului Antonescu.
După activitatea de la penitenciarul de femei, Vișinescu a fost avansat la penitenciarul Râmnicu Sărat. Despre această închisoare, IICCMER spune că era o adevărată mașinărie de tortură a deținuților politici. Prin celulele de la Râmnicu Sărat și-a găsit sfârșitul și marele om politic Ion Mihalache. Vișinescu a ajuns comandant al penitenciarului în 1956.
În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișnescu a instaurat un regim de tortură și teroare. În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desființat. În urma desființării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a rămas în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcții de conducere: ofițer controlor în Serviciul Inspecții din Direcția Generală a Penitenciarelor, Lagărelor și Coloniilor de Muncă (1963), locțiitor comandant pentru pază și regim la penitenciarul Ploiești (1965-1967), comandant al Secției „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iunie 1976).