* În contact cu o substanţă alergică, bolnavul poate suferi un atac sever sau poate intra chiar în şoc anafilactic
* În contact cu o substanţă alergică, bolnavul poate suferi un atac sever sau poate intra chiar în şoc anafilactic
Toamna, ca şi primăvara, este un sezon propice afecţiunilor alergice şi astmului, în special astmului alergic.
Astmul alergic este cel mai comun tip de astm. Potrivit specialiştilor, copiii sunt mai expuşi la alergeni. Statisticile arată că aproximativ 90 la sută dintre copiii astmatici prezintă alergii, în timp ce la adulţi întâlnim o incidenţă de doar 50 la sută.
„Inhalarea unor substanţe specifice, denumite alergeni (polen, praf, mucegai) conduce la manifestarea simptomelor de astm asociate cu reacţiile alergice. Aproape orice astmatic (alergic sau non-alergic) simte o înrăutăţire a stării de sănătate după ce depune efort în aer rece sau după inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice. Diagnosticul de astm se stabileşte în funcţie de simptomele prezentate, prin investigaţii bronhoscopice şi, nu în ultimul rând, prin luarea în considerare a antecedentelor alergice sau respiratorii personale sau din familie”, arată dr. Carmen Zaman, medic pneumolog.
Gândacii şi părul de animale, pericol sever
Indiferent de tipul de astm (alergic sau non-alergic), simptomele sunt cam aceleaşi: strănut, tuse, dificultăţi respiratorii, respiraţie scurtă (dispnee), respiraţie rapidă (tahipnee), încordarea pieptului.
Dr. Mariana Bosânceanu, medic ORL, arată că „există o serie de alergeni comuni, precum polenul, spori sau fragmente de mucegai, iritanţi de la animalele de companie (de la nivelul părului, pielii) şi salivă, praf sau fecale de gândaci. Reacţiile alergice pot fi cauzate prin contactul fizic cu un alergen (cauzând urticarie, înroşirea pielii), prin pătrunderea unui alergen la nivel ocular (mâncărime, înroşirea ochilor) prin ingerare (în rare cazuri poate determina şoc anafilactic) şi prin inhalare (poate determina atacul astmatic sever)”.
Printre iritanţii periculoşi se numără fumul de ţigară, fumul produs de un incendiu, lumânări, candele, tămâie, foc de artificii, aerul poluat, aerul rece, în special în condiţiile practicării de exerciţii în aer rece, mirosul puternic de chimicale, parfumul sau alte produse parfumate, încăperile pline de praf.
Prevenţie şi terapie
Determinarea factorilor iritanţi şi evitarea expunerii la aceaştia este un prim pas în prevenirea astmului şi alergiilor. Cu toate acestea, deoarece este imposibil de evitat toţi alergenii, există o serie de medicamente ce pot ajuta în ameliorarea simptomelor.
„Un bun tratament al alergiilor nazale include antihistaminice, aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale (folosite doar câteva zile). Este însă necesară consultarea medicului specialist, iar pentru controlarea astmului, medicamentele necesită prescripţie de la acesta. Tratamentul se face în special pe cale inhalatorie şi poate include steroizi, bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune, inhalatori pentru astm (în crize de durată scurtă), dar şi medicamente pentru tratarea simtomelor atacului sever de astm”, menţionează dr. Zaman.
Pe lângă tratamentul alopat la care recurge majoritatea medicilor, în cazul astmului se recomandă şi terapii alternative. Cu bune rezultate se foloseşte, spre exemplu, purificatorul de aer Salin, inventat de buzoianul Constantin Pascu. Bune rezultate au dat şi băutura de usturoi, infuzia de turiţă mare sau de lumânărică, inhalaţii cu frunze sau ulei esenţial de mentă.