Primarul Constantin Toma a organizat, miercuri, o conferință de presă inedită, în Piața Dacia, în fața unuia dintre blocurile din zona centrală încadrate, în baza unei expertize realizate în anul 1996, în categoria I de risc seismic, încadrare care s-a materializat până acum doar prin montarea de buline roșii cu inscripția respectivă. La conferința de presă au apărut, pe lângă primarul Constantin Toma, viceprimarul Ionuț Apostu, arhitectul-șef al orașului, Victor Țârlea, precum și inginerul constructor Viorel Constantinescu, fost parlamentar și președinte al Consiliului Județean, autorul expertizelor care au condus la montarea de buline roșii pe 44 de imobile din municipiul Buzău. Conferința de presă a fost precedată de o întâlnire între cei patru și compartimentul juridic al Primăriei, pe parcursul căreia, spune primarul Constantin Toma, s-au evaluat soluțiile care ar putea fi adoptate de municipalitate pentru consolidarea acestor locuințe. Concluzia nu este, însă, dintre cele mai încurajatoare: municipalitatea nu dispune de fonduri pentru a-și asuma o asemenea sarcină, nu există legi care să permită intervenția autorității locale sau centrale în domeniul privat, singura soluție viabilă fiind atragerea unor finanțări europene.
Toma: ,,Nu avem legislație“
Primarul Constantin Toma spune că în cele 44 de imobile încadrate în categoria I de risc seismic locuiesc aprozimativ 1.000 de buzoieni: ,,După cutremurul de săptămâna trecută, o mulțime de buzoieni s-au speriat, pe bună dreptate, pentru că suntem într-o zonă cu risc seismic major, și avem în orașul nostru 44 de imobile vulnerabile la cutremure mai mari de 6,5-7 grade pe scara Richter. Practic, peste o mie de oameni, din 700 de apartamente, sunt prinși în clasa I de risc seismic, ceea ce determină îngrijorarea lor și a noastră, ca administrație locală. În asemenea blocuri au rămas, în general, oameni cu venituri reduse, tinerii nu mai locuiesc în aceste blocuri pentru că băncile nu acordă credite pentru consolidare, și nici la închiriere nu se mai înghesuie nimeni, pentru că oamenii conștientizează că pot fi, Doamne-ferește!, probleme”, a spus Toma.
El spune că, în acest moment, administrațiile publice locale au mâinile legate în ceea ce privește posibilitatea de intervenție în această zonă: ,,Am analizat situația dimineață, într-o ședință în această formulă, extinsă cu Direcția Juridică; din păcate, în această situație, ca administrație locală nu putem face nimic, în primul rând pentru că este zonă privată, iar în al doilea rând, nu avem legislație. Nu există legislație nici la nivel național, se pare că nu s-au dat niciodată bani pentru astfel de clădiri, iar situația, practic, este dificilă, pentru că acești oameni nu au resursele necesare să poată reabilita aceste blocuri. Practic, peste o mie de buzoieni sunt în situația de a trăi cu această incertitudine, cu emoții, cu frică de situația în care se întâmplă ceva grav și vor avea de suferit. Vom face încercări la guvern, împreună cu domnul Viorel Constantinescu, cu domnul arhitect-șef Victor Țârlea, să solicităm să poată veni, cel puțin în co-finanțare, pentru a salva aceste blocuri, pentru că, în acest moment, nu sunt soluții”, a mai afirmat primarul.
Constantinescu: ,,Soluția, bani europeni“
Inginerul Viorel Constantinescu, cel care a expertizat cele 44 de imobile din municipiul Buzău, a făcut o istorie a montării bulinelor roșii; aceasta după ce a fost întrebat direct dacă încadrarea acestor imobile în gradul de risc seismic I a fost făcută în baza unor expertize sau după ureche: ,,Bulinele au fost puse de Primăria municipiului Buzău. Bulinele se pun în baza unei expertize tehnice, bineînțeles. Expertizele tehnice făcute pentru construcțiile din Buzău – că sunt clădiri cu mai puține apartamente sau clădiri cu mai multe apartamente, de tip bloc de locuințe – au fost făcute după un normativ din anul 1992, primul normativ apărut după cutremurul din 1990. În acel normativ nu exista noțiunea de «bulină>, ci aceea de «urgență de intervenție>, care este cu totul altceva. Urgența de intervenție era clasată în funcție de tipul construcției, de gradul de asigurare la cutremur, și de aici rezulta o perioadă de timp. Noțiunea de «bulină> a apărut în 1996, odată cu noțiunea de «risc seismic>. Riscul seisimic I, în care sunt încadrate clădirile cu bulină în baza expertizei, este riscul de prăbușire al unei clădiri la cutremure care au intensitatea egală cu intensitatea zonei de calcul, deci cea specifică Buzăului. Am folosit pluralul: cutremure; aceasta înseamnă că, probabilistic vorbind, aceste clădiri pot înregistra avarii la primul seism, la al doilea să se accentueze avariile și la al treilea să se prăbușească, din momentul în care s-a făcut această analiză structurală și s-a constatat care este situația lor. Noi ne-am bazat pe documentațiile de construire, care nu aveau în vedere măsuri antiseismice specifice zonei noastre, și, bineînțeles, la fața locului am constatat că betonul din care sunt construite aceste clădiri este unul care, în momentul de față, nu este luat în calcul, nu se folosește la structuri de rezistență”, a spus Constantinescu.
El a adăugat că cea mai viabilă soluție ar fi aceea a atragerii de fonduri europene, printr-un proiect național precum cel pentru eficiența energetică a blocurilor: ,,O variantă care credem noi că este mult mai fezabilă și care privește problema în general ar fi aceea a constituirii unui caiet de finanțare cu bani europeni pentru toate blocurile din România care sunt în această situație. Și așa cum s-a făcut caiet de sarcini pentru eficiența energetică și a trecut de Comunitatea Europeană – căci și acolo este proprietate particulară -, poate fi făcut un asemenea caiet de sarcini bine susținut; iar dacă acest caiet este făcut corect, și sunt trecute cauzalitățile – să se spună exact de ce este necesar, să se spună exact de ce oamenii nu au cum să facă singuri -, este singura cale care poate debloca situația”, a mai spus Constantinescu.
Unde sunte expertizele?…
… este o întrebare la care, se pare, nu are nimeni un răspuns. Este vorba, bineînțeles, despre expertizele realizate de inginerul Viorel Constantinescu în urma cărora 44 de imobile din municipiul Buzău s-au procopsit cu bulina roșie. Întrebarea își are sensul ei, atât timp cât, imediat după acest eveniment, în blocurile din zona centrală, limitrofe Aleii Trandafirilor, s-a constatat un fenomen ciudat: locatarii, unii dintre ei locuind acolo din anul în care aceste blocuri au fost construite, s-au mutat speriați de prăbușirea imobilului la un cutremur, iar apartamentele acestora au fost cumpărate, la prețuri de nimic, de firme.
Până una alta, să vedem care au fost răspunsurile de la Conferința de presă de ieri:
Viorel Constantinescu: ,,Responsabil, la momentul respectiv, a fost Consiliul Județean. Eu aș trimite să se caute în arhiva Consiliului Județean. Mai mult decât atât, aceste documentații au fost trimise la Ministerul Lucrărilor Publice, pentru că atunci s-a imaginat o axă de finanțare, și noi ne-am repezit cu ele acolo, crezând că vor veni bani”.
Constantin Toma: ,,În Primărie nu există așa ceva, am făcut solicitări peste tot și vom mai face, să aflăm acest adevăr. Problema este că și aceste expertize au valabilitate pe o anumită perioadă, de zece ani (…) Trebuie să existe undeva, iar ca ultimă soluție ar fi Ministerul Lucrărilor Publice, care poate are o arhivă mai îngrijită decât există la Consiliul Județean în acest moment”.
Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, marți, că există o mare problemă privind legislația referitoare la consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație, arătând că, în acest moment, lucrează împreună cu Ministerul Justiției și cu societatea civilă pentru a găsi o formulă: ,,O mare problemă este legislația pe care o avem și noi lucrăm în acest moment, împreună cu Ministerul Justiției și cu societatea civilă, pentru a găsi o formulă. În al doilea rând, există un fel de blocaj la nivelul administrației locale și cetățeni, în relația administrația locală și cetățeni, în care ori cetățenii au dat în judecată administrația locală ori administrația locală dă în judecată cetățenii. Ce e drept, în ultimii cinci ani, am studiat modul în care au fost utilizați banii cheltuiți de la Guvern pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație, au ajutor pentru populație. Au fost ani în care, de exemplu, în București am avut zero absorbție sau 21 la sută în 2014”, a spus Vasile Dîncu la Digi 24.
El a arătat că anul acesta va fi un buget de cinci ori mai mare pentru această destinație și a precizat că, în acest moment, sunt 80 de clădiri în consolidare, dintre care 50 în București și restul în Ploiești, Buzău, Călărași: ,,O să cheltuim banii aceștia. Se vede că s-a mișcat ceva”, a adăugat Dâncu, arătând că ar trebui schimbată în viitor în Constituție ,,prevalența proprietății sau a interesului privat asupra interesului colectiv”.
El a mai spus că o propunere din partea societății civile este aceea de a modifica legea asociațiilor de proprietari astfel încât să se poată hotărî asupra mutării unor locatari care nu vor, doar prin votul majorității locatarilor și nu cu unanimitate, cum este acum: ,,Pe de altă parte, noi o să construim mai multe locuințe de necesitate și să dăm facilități oamenilor pentru ca să se poată muta dintr-un bloc la un moment dat. Am adus specialiști japonezi, vom folosi inclusiv metode de a consolida cu populația înăuntru, dar nu se poate peste tot acest lucru. Va trebui să lucrăm mai mult, să aducem fonduri mai mari, să avem un program național”, a mai menționat Dîncu. Vicepremierul a susținut că autoritățile locale au fost uneori ,,mai timide” și nu au vrut să supere cetățenii, având în vedere că vine campania electorală. Primarul are, între obligații, și aceea de ,,a permite intervenția inclusiv pe proprietatea privată atunci când este vorba de o problemă pentru un pericol public, pentru o consolidare pentru un seism”, a arătat Dîncu.