Începând cu anul 1998, tichetele de masă au devenit cunoscute angajatorilor din ţara noastră, acestea fiind distribuite atât salariaţilor din multinaţionale, cât şi celor din companiile mai mici.
Devenind o bună modalitate de remunerare a angajaţilor, bonurile de masă beneficiază de avantaje ce permite tuturor societăţilor utilizarea lor.
Guvernanţii au emis un proiect de lege referitor la modificarea şi completarea Legii 142/2009, privind acordarea tichetelor de masă. Acesta prevede ca acordarea bonurilor pe suport de hârtie sau în format electronic să se efectueze doar după consultarea angajatului. Tichetele de masă pot fi emise pe suport din hârtie sau în format electronic în conformitate cu prevederile legii. Tichetele de masă în format electronic sunt emise exclusiv în vederea efectuării de operaţiuni în limitele prevăzute de lege.
În prezent, valoarea nominală a unui tichet de masă este de 9 lei/zi/angajat. Pentru sumele primite în tichete de masă, angajaţii plătesc impozitul pe venit de 16 la sută, însă nu plătesc şi contribuţiile sociale. În situaţia în care în locul tichetelor salariatul ar primi bani, acesta ar trebui să achite în plus contribuţia de asigurări sociale (10,5 la sută), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (5,5 la sută) şi contribuţia personală la Fondul de şomaj (0,5 la sută). Potrivit avocat.net, tichetele de masă sunt avantajoase şi pentru angajatori, deoarece sumele corespunzătoare acestora sunt deductibile la calculul impozitului pe profit (în limitele valorii nominale indexate şi a unui tichet pentru fiecare zi lucrată) şi scutite de plata taxelor salariale ale angajatorului, respectiv contribuţia de asigurări sociale minimum 20,8 la sută, contribuţii concedii şi indemnizaţii (0,85 la sută), contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (0,25 la sută), fondul de sănătate (5,2 la sută), fondul de şomaj (0,5 la sută), fondul asigurare accidente (maximum 0,85 la sută).
Bonurile de masă se pot oferi doar angajaţilor care au contract individual de muncă şi se acordă doar la funcţia de bază, în situaţia cumulului de funcţii, tichetele de masă pot fi acordate, conform legii, numai de către angajatorii unde beneficiarii în cauza îşi au funcţia de bază. De asemenea, tichetele nu pot fi primite de către angajaţi decât pentru acele zile în care sunt prezenţi la muncă, acesta fiind şi motivul pentru care se reduce absenteismul. Nu se consideră zile lucrate, însă, perioadele în care angajatul este delegat sau detaşat în afara localităţii în care îşi are locul permanent de muncă şi primeşte indemnizaţie zilnică sau lunară de delegare sau detaşare. De tichetele de masă pot beneficia şi angajaţii cu timp parţial de muncă, singura restricţie stabilită de lege referindu-se la existenţa contractului de muncă şi a exercitării acestui drept de către angajatorul unde angajatul are funcţia de bază.
Potrivit legislaţiei în vigoare, bonurile nu pot fi distribuite de angajatori propriilor salariaţi dacă aceştia, la data stabilită pentru distribuire nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a tichetelor achiziţionate.
Sistemul tichetelor de masă generează în toate ţările unde este implementat un impact pozitiv asupra economiei. Deoarece pot fi acordate doar angajaţilor care au încheiat un contract individual de muncă, au drept efect o scădere a muncii la negru. De asemenea, tichetele de masă contribuie la o mai bună colectare a impozitelor. Ele nu pot fi contrafăcute şi obligă magazinele alimentare să-şi înregistreze contabil toate tranzacţiile.
Valoarea nominală a unui tichet de masă este de 9 lei începând din luna martie a anului 2011. Aceasta a crescut de la 7,88 de lei, în martie 2008, la 8,48 lei, în martie 2009 şi 8,72 de lei, un an mai târziu.