Consultaţiile periodice la medicul de familie, analizele de laborator anuale şi recurgerea la o serie de teste la îndemâna oricui se pot dovedi salvatoare în cazul unor boli grave şi chiar pot salva vieţi
Consultaţiile periodice la medicul de familie, analizele de laborator anuale şi recurgerea la o serie de teste la îndemâna oricui se pot dovedi salvatoare în cazul unor boli grave şi chiar pot salva vieţi
Calcularea indicelui de masă corporală şi măsurarea circumferinţei taliei pot preveni obezitatea şi diabetul. Calcularea riscului de infarct şi măsurarea tensiunii arteriale ne pot salva viaţa. Măsurarea colesterolului, a concentraţiei de zahăr în sânge, a densităţii mineralelor din oase ne pot proteja de diabet zaharat sau de osteoporoză. Screeningul de cancer de col uterin, efectuarea ecografiei generale, a mamografiei, a testului Babeş Papanicolau şi, evident, luarea în considerare a antecedentelor familiale pot constitui tot atâţia factori de care, dacă se ţine cont, se poate reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire sau se pot descoperi la timp afecţiuni care, netratate în fază incipientă, pot deveni fatale.
Progresul ştiinţei în slujba vieţii
În ultimul secol, medicina s-a remarcat prin nenumărate progrese ştiinţifice şi tehnice, dar cele mai remarcabile au fost înregistrate la nivelul gândirii pacienţilor. Aceştia au devenit mai atenţi şi mai activi în legătură cu starea lor de sănătate şi mult mai interesaţi de menţinerea “în formă” şi de prevenirea diferitelor boli. Medicii susţin că “există o serie de afecţiuni nu sunt uşor de detectat în stadiile incipiente, dar şi nenumărate care pot fi prevenite sau tratate cu maxim succes. Pentru a putea ţine sub control anumite afecţiuni şi a interveni la timp în cazul altora, avem la îndemână o serie de teste şi analize salvatoare”, a precizat dr. Karmencita Pricop, medic internist, care atrage atenţia că “prevenţia este de zeci de ori mai eficientă decât tratamentul şi incomparabil mai puţin traumatizantă pentru pacient”.
Masa corporală
Medicii de toate specialităţile amintesc permanent pacienţilor importanţa menţinerii unei greutăţi optime. Testul BMI oferă un indicator important în determinarea modului în care greutatea poate dăuna stării de sănătate. “Un indice de masă corporală încadrat în categoria 18.5 – 24.9 semnifică un risc scăzut de dezvoltare a unei afecţiuni legate de greutate. Persoanele cu vârste între 18 şi 25 de ani care se încadrează în intervalul 25 – 29.9 sunt considerate supraponderale, iar cele cu un BMI peste 30, obeze. Un indice peste 25 reprezintă un semnal de alarmă pentru problemele de sănătate, în care greutatea este unul dintre factori. În cazul persoanelor de peste 65 de ani, nivelul optim este mai ridicat, astfel încât un BMI de aproximativ 25 nu trebuie considerat motiv de îngrijorare”, arată dr. Pricop.
Circumferinţa taliei
“Depozitul de grăsime din jurul taliei (unde sunt localizate organele vitale) favorizează creşterea riscului de hipertensiune, un nivel crecut de colesterol în sânge, diabet de tip 2, afecţiuni cardiace sau infarct”,mai spune medicul internist. Studiile internaţionale recunoscute arată că valoarea optimă pentru circumferinţa taliei diferă, în funcţie de etnie şi sex, astfel: bărbaţii europeni/caucazieni, sud-africani, est – mediteranieni sau din Orientul Mijlociu ar trebui să nu depăşească 102 centimetri, în timp ce asiaticii, indienii şi cei din America Centrală ar trebui să aibă o circumferinţă de până la 90 de centimetri. În cazul femeilor, valorile maxime se încadrează în intervalul 88 şi 85 de centimetri, în funcţie de zona de provenienţă. Valorile sunt orientative şi se referă la persoanele cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, cu excepţia femeilor însărcinate.
Afecţiunile cardiovasculare
Sănătatea inimii constituie una dintre cele mai dezbătute probleme de sănătate publică în România, unde bolile cardiace constituie principala cauză de mortalitate, iar peste 80 la sută din populaţie prezintă cel puţin un factor de risc pentru afecţiuni cardiace sau infarct. România se situează printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte prevalenţa bolilor de inimă, anual înregistrându-se peste 16.000 de români cu infarct miocardic.
“Unii factori, precum sexul, vârsta, etnia, istoricul medical sunt factori de risc ce nu pot fi controlaţi, dar dieta, activitatea fizică, fumatul sau stresul ţin de alegerile personale ale fiecărui individ. Cu ajutorul medicului cardiolog şi al calculatorului pentru risc de infarct se poate afla dacă există un risc major de a suferi un infarct în următorii 10 ani. Cel mai indicat este însă să se facă un consult general în fiecare an” arată dr. Nicoleta Sava, medic cardiolog.
Tensiunea arterială
Aproximativ 40 la sută dintre români suferă de hipertensiune arterială, aceasta fiind principalul factor de risc în bolile cardiovasculare. Trebuie însă să nu se treacă uşor peste faptul că singurul care reduce riscul de accident cerebrovascular cu 40 la sută şi pe cel de infarct cu până la 25 la sută este tratamentul adecvat, dublat de respectarea indicaţiilor medicului specialist. Pentru a se preveni astfel de afecţiuni se recomandă consultarea medicului cardiolog o dată la doi ani după vârsta de 20 de ani, sau anual, în condiţiile în care hipertensiunea este deja prezentă. Tensiunea normală trebuie să se încadreze în jurul valorii 120/80 mm Hg; valoarea mai mare de 140/90 fiind considerată ridicată (130/80 în cazul persoanelor diabetice)”, arată medicul cardiolog.
Teste pentru riscuri cunoscute
În cazul în care există un istoric familial pentru anumite boli sau un viciu care creşte riscul pentru anumite afecţiuni, medicii recomandă teste specifice. Pentru cancer, boli de inimă, afecţiuni autoimune şi alte condiţii prezente în familie se recomandă testarea de la vârste fragede pentru determinarea riscului de boală. În cazul bolilor sexuale transmisibile, mai ales în condiţiile sexului neprotejat, se recomandă testele pentru HIV, chlamidia sau gonoree. Fumătorii trebuie să ţină sub observaţie riscul de boli precum bronchopneumonia cronică obstructivă sau anevrismul aortic.