*„Investitorii străini au cumpărat pământ de la munteni, deoarece localnicii nu renunţă uşor la teren”, susţine primarul Ilie Nicolae
Renumele de a se număra printre zonele cu cele mai fertile soluri din judeţ face ca localitatea Cochirleanca să se numere printre comunele buzoiene în care străinii sunt interesaţi să achiziţioneze terenuri agricole.
*„Investitorii străini au cumpărat pământ de la munteni, deoarece localnicii nu renunţă uşor la teren”, susţine primarul Ilie Nicolae
Renumele de a se număra printre zonele cu cele mai fertile soluri din judeţ face ca localitatea Cochirleanca să se numere printre comunele buzoiene în care străinii sunt interesaţi să achiziţioneze terenuri agricole.
Primarul Ilie Nicolae spune că în comuna buzoiană deţin teren şi localnici din alte comune din zona de munte- Chiliile, Căneşti, Scorţoasa, Berca, Lopătari, Cernăteşti etc.- unii dintre aceştia renunţând la suprafeţele deţinute în favoarea străinilor. „Străinii interesaţi de terenurile de la noi provin din ţări ca Germania, Olanda, Spania sau Italia. Investitorii străini au cumpărat pământ de la munteni, deoarece localnicii nu renunţă uşor la teren. Cei care vând sunt proprietarii din comunele de munte, aşa că nu avem o situaţie clară a suprafeţelor care au fost vândute. Oricum, probabil că după un an de secetă vor mai continua tranzacţiile de terenuri”, ne-a declarat primarul Ilie Nicolae.
În prezent, cei mai mulţi dintre sătenii din Cochirleanca au ca principală sursă de venituri activităţile agricole, din peste 7.800 de hectare, cât reprezintă suprafaţa totală a comunei, 7.430 de hectare sunt teren agricol: 6.850 de hectare teren arabil, 360 hectare păşuni, 160 vii şi livezi şi aproape 60 hectare de fâneţe. În acest an, la păioase producţiile au fost foarte slabe, la grâu producţia fiind sub o tonă la hectar, orzoaica de toamnă a fost compromisă în totalitate din cauza gerului, iar floarea-soarelui şi porumbul sunt calamitate în proporţie de 80 la sută. De asemenea, în comuna buzoiană deţin teren şi localnici din alte comune din zona de munte- Chiliile, Căneşti, Scorţoasa, Berca, Lopătari, Cernăteşti etc.- producţiile slabe din acest an afectându-i şi pe proprietarii de terenuri din aceste localităţi.
Italienii şi nemţii, pe primele locuri la cumpărarea de terenuri
Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele anului trecut se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României.
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, Germania cu 15,48% şi ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%. De asemenea, preţurile terenurilor în România oscilau, anul trecut, între 1.500 şi 2.500 de euro pe hectar, iar în 2012 în zonele favorabile a ajuns 4.000 – 5.000 de euro pe hectar. În ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil utilizat de cetăţeni străini, oficialii ministerului au explicat că aceştia au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.
Pentru judeţul nostru, terenurile agricole renumite pentru fertilitatea lor nu au fost ocolite de cumpărătorii străini,existând firme cu investitori danezi, italieni, olandezi, francezi, germani, spanioli, unguri sau israelieni care deţin suprafeţe importante de terenuri în judeţ. Pe lângă Cochirleanca, suprafeţe importante de terenuri deţinute de străini sunt în comunele Padina, Ruşeţu, Amaru, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Merei, Poşta Câlnău, Vadu Paşii, Racoviţeni, Zărneşti, Ziduri, Valea Râmnicului, Balta Albă şi în oraşul Pogoanele.