*Creaţiile buzoianului au fost prezentate în Piaţa Universităţii cu ocazia mitingului provocat de decizia Curţii Constituţionale
Dacă arta nu are loc în saloane, ea poate deveni o formă de protest la fel de puternică precum mişcările de stradă. Aşa ar putea descrisă cea mai recentă expoziţie care a cuprins şi trei lucrări ale buzoianul Leonard Ţuclea. Este vorba despre Salonul „Înaintemergători ai Luptei pentru Libertate” vernisat marţi în mijlocul celor peste 1.000 de protestatari anti-Băsescu din Piaţa Universităţii, curator fiind cunoscutul critic de artă Ilie Roşianu.
*Creaţiile buzoianului au fost prezentate în Piaţa Universităţii cu ocazia mitingului provocat de decizia Curţii Constituţionale
Dacă arta nu are loc în saloane, ea poate deveni o formă de protest la fel de puternică precum mişcările de stradă. Aşa ar putea descrisă cea mai recentă expoziţie care a cuprins şi trei lucrări ale buzoianul Leonard Ţuclea. Este vorba despre Salonul „Înaintemergători ai Luptei pentru Libertate” vernisat marţi în mijlocul celor peste 1.000 de protestatari anti-Băsescu din Piaţa Universităţii, curator fiind cunoscutul critic de artă Ilie Roşianu.
„Ilie Roşianu m-a sunat acum câteva zile şi m-a rugat să îi trimit câteva tablouri pentru o expoziţie care are ca temă lupta anticomunistă. El ştia că eu am câteva portrete ale românilor foşti deţinuţi politici. Când am ajuns la Bucureşti cu tablourile, portretele lui Vasile Voiculescu, Petre Ţuţea şi Radu Gyr, mi-a spus să ne întâlnim la sediul CNSAS (n.r. – Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii). Mi s-a părut ciudat pentru că expoziţia era programată la Muzeul Naţional. Ilie Roşianu mi-a povestit că cei de la muzeu s-au răzgândit şi nu şi-au mai dat acceptul, aşa că s-a ajuns la CNSAS, însă şi aici am fost refuzaţi”, a declarat artistul buzoian Leonard Ţuclea.
100 de lucrări pe spaţiul verde
Pentru că nu se afla pentru prima dată în situaţia ca o expoziţie împotriva comunismului să îi fie boicotată, organizatorul a apelat la soluţia extremă, aceea de a muta lucrările în stradă, chiar în mijlocul protestelor care au urmat după decizia Curţii Constituţionale vizavi de validarea referendumului.
„A fost un moment extraordinar. După ce am recuperat cu întârziere cele 100 de lucrări de la sediul CNSAS, acolo unde le dusesem cu gândul că mă vor ajuta, le-am scos chiar în Piaţa Universităţii. Am considerat că este un moment cum nu se poate mai potrivit pentru un asemenea vernisaj. Întâi am vrut să pun tablourile pe gardul de sârmă de vizavi de Universitate, dar fiind atâta lume, m-am temut. Apoi le-am pus pe un spaţiu verde şi într-un interval de vreo cinci ore lucrările au fost admirate de sute de oameni care s-au oprit şi au făcut fotografii”, a declarat Ilie Roşianu.
Un artist cu „mâzgă în călimară”
Criticul de artă îşi aminteşte că încă de acum 13 ani când s-a aflat la prima ediţie a Salonului Naţional al Refuzaţilor („Recviem pentru un Crăciun însângerat”) a întâmpinat fel de fel de piedici şi asta pentru că multe dintre tablouri erau alegorii cu chipurile lui Ion Iliescu sau Emil Constantinescu.
Revenind la expoziţia din Piaţa Universităţii, Roşianu spune că a ales lucrările în funcţie de talentul artistului şi nu de cota sa. „Printre tablourile expuse s-au aflat şi unele semnate de nume foarte mari precum Petre Achiţenie sau Vasile Grigore. Am apelat însă şi la ajutorul unor artişti amatori, aşa cum este Leo Ţuclea pentru că are <mâzgă în călimară>, aşa cum spunea Arghezi. Îl cunoşteam de mai mult timp, fiind chiar invitat la vernisajul său. Lucrările sale au mai fost selectate la câteva saloane naţionale şi chiar internaţionale dedicate Revoluţiei”, a mai spus Ilie Roşianu.
{loadposition zgalerie08231}