Nivelul de trai în judeţul Buzău nu este unul foarte bun în comparaţie cu alte zone din ţară. Potrivit celor mai importanţi indicatori socio-economici la nivel naţional, respectiv rata şomajului, salariul mediu net câştigat de angajaţi, produsul intern brut pe cap de locuitor, speranţa de viaţă la naştere a locuitorilor, procentul gospodăriilor dotate cu instalaţii de canalizare, rata criminalităţii sau suprafaţa spaţiilor verzi din zonele urbane, ne putem mândri doar cu un oraş sigur şi oameni care trăiesc mult.
În funcţie de toţi aceşti indicatori, potrivit gandul.ro, judeţul nostru ocupă locul 25 la nivel naţional, din totalul celor 42 de zone, nici cel dintâi, dar nici la coadă, ci cu un nivel de trai oarecum mediu.
Salarii nete modeste
Judeţul nostru nu se poate lăuda nici cu cel mai mare câştig mediu net, în decembrie 2012 valoarea acestuia situându-se la doar 1.257 de lei, sub media naţională de 1.538 de lei. Cel mai bine plătiţi sunt în continuare angajaţii din Bucureşti (2.152 de lei), Ilfov (1.892 de lei) şi Cluj (1.588 de lei). Sunt însă şi zone unde se câştigă mai puţin ca la Buzău, respectiv Harghita (1.064 lei), Suceava (1.065 lei) sau Botoşani (1.078 lei).
Peste 200 hectare-spaţii verzi în mediul urban
În zonele urbane din judeţul Buzău, suprafaţa spaţiilor verzi măsoară 246 de hectare, judeţul nostru beneficiind de destul de multă „verdeaţă”, dacă ne raportăm la zone precum Giurgiu (70 hectare), Tulcea (77 hectare), Sălaj (114 hectare). Aceasta reprezintă suprafaţa parcurilor, a grădinilor publice, a terenurilor sportive şi a scuarurilor de pe străzi. Lider incontestabil în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi este municipiul Bucureşti cu 4.807 hectare, dintr-un total de 22.451 de hectare din toate zonele urbane din ţară. De foarte mult spaţiu verde se pot bucura şi locuitorii din Dolj (1.323 hectare), Cluj (1.149 hectare) sau Timiş (950 hectare).
Al treilea cel mai sigur oraş din ţară
Cu toate că nu excelează în alte domenii, în ceea ce priveşte rata criminalităţii, respectiv numărul de persoane găsite vinovate de o instanţă de judecată, judeţul Buzău ocupă locul trei la nivel naţional, având un număr redus de persoane condamnate. Astfel, doar 124 de persoane la 100.000 de locuitori au fost condamnate definitiv de către o instanţă de judecată din Buzău, în condiţiile în care media naţională a fost, în 2011, cu 44 la sută mai mare. Cea mai sigură regiune din ţară este judeţul Ilfov, având în vedere faptul că aici se înregistrează cea mai scăzută rată a criminalităţii la nivel naţional. Pe parcursul anului 2011, spre exemplu, în Ilfov au fost condamnate definitiv 85 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori, mult sub media naţională de 223 de condamnări definitive la 100.000 de locuitori. Locul al doilea în top este ocupat de judeţul Vâlcea, cu 105 condamnări definitive la 100.000 de locuitori, iar următoarele clasate sunt judeţele Buzău, Bacău şi Prahova.
La polul opus, cel mai „nesigur” oraş din ţară este Hunedoara, unde s-a înregistrat cea mai ridicată rată a criminalităţii, fiind condamnate definitiv 369 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori. De asemenea, rate ridicate se mai găsesc în Braşov, Mehedinţi, Alba sau Bucureşti.
Aproape 4.500 euro, PIB/cap buzoian
Productivitatea cetăţenilor din Buzău, respectiv contribuţia medie a unui cetăţean la economia locală, este printre cea mai redusă din ţară. Astfel că, potrivit datelor estimate de Comisia Naţională de Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în judeţul Buzău va fi în acest an de 4.483 euro, cu 34,3 la sută mai puţin decât media naţională de 6.826 de euro, ceea ce poziţionează judeţul pe locul 30 din 42 în clasamentul realizat în funcţie de acest indicator. PIB-ul pe cap de locuitor este un bun indicator al dinamicii mediului de afaceri din regiune. O productivitate ridicată înseamnă un mediu de afaceri activ şi locuri de muncă bine plătite. Economia buzoiană a primit grele lovituri anul trecut şi la începutul lui 2013, multe dintre marile companii fiind lipsite de lichidităţi şi cerându-şi insolvenţa, fie vândute sau cu activitate redusă.
Peste 50% dintre gospodării nu au canalizare
Mai mult de jumătate dintre gospodăriile din Buzău nu sunt racordate la reţeaua publică de canalizare. Mai exact, în 2011, un procent de 47,1 la sută din totalul gospodăriilor nu aveau acces la canalizare. Potrivit datelor ultimului recensământ, în judeţul Buzău erau înregistrate 160.779 de gospodării, dintre care 63.105 gospodării situate în municipii şi oraşe şi 97.674 situate în comune. Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Buzău este de 2,68 persoane/gospodărie (268 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2,59 persoane la o gospodărie) comparativ cu cel rural (2,74 persoane la o gospodărie).
Poziţia fruntaşă în top în ceea ce priveşte numărul de locuinţe dotate cu instalaţii de canalizare o deţine Bucureştiul, unde 96,6 la sută dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de canalizare. Capitala este urmată de Braşov (85,5 la sută) şi Timiş (85 la sută).
Printre zonele cu cei mai mulţi şomeri
În funcţie de rata şomajului înregistrată, judeţul Buzău s-a poziţionat printre zonele cu cei mai mulţi şomeri din ţară. Cu toate că la finalul anului 2012, când valoarea acesteia a fost de 7,98 la sută, mult mai mică decât în lunile precedente, judeţul nostru înregistra, alături de Vaslui, Teleorman, Mehedinţi, Dolj sau Galaţi, una dintre cele mai ridicate rate a şomajului. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ponderea şomerilor buzoieni neindemnizaţi în totalul persoanelor fără loc de muncă înregistrate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă este foarte mare, de asemenea printre cele mai ridicate din ţară.
Începutul acestui an a fost unul dificil pentru angajaţii buzoieni, mulţi dintre aceştia pierzându-şi locurile de muncă. În acest sens, rata şomajului a înregistrat valori mai ridicate decât la sfârşitul anului 2012, de 8,54 la sută în ianuarie 2013, 8,49 la sută în februarie sau 8,37 la sută în martie.
Speranţă de viaţă mai mare
Dacă se poate mândri cu faptul că este unul dintre cel mai sigur judeţ din ţară, Buzăul se mai poate mândri şi cu locuitori longevivi. Astfel, speranţa de viaţă, de 73,6 ani, este uşor peste media naţională de 73,4 ani. La fel de mult trăiesc şi locuitorii din Iaşi, Dâmboviţa, Neamţ sau Timiş. Printre românii care trăiesc mai mult decât cetăţenii din Buzău sunt cei din Bucureşti şi Vâlcea (75,7 ani), Cluj (74,8 ani), Braşov (74,7 ani) sau Suceava (74,3 ani). La polul opus se află locuitorii judeţului Satu Mare, în cazul acestora speranţa de viaţă la naştere fiind de 70,5 ani, cu peste cinci ani mai scăzută decât cea a bucureştenilor şi cu aproape trei ani mai redusă decât media naţională.
În întreaga ţară, chiar dacă în Capitală găsim cel mai mare salariu mediu net, cea mai mare suprafaţă a spaţiilor verzi, cele mai multe gospodării conectate la reţeaua de canalizare, cel mai mare PIB, precum şi cea mai ridicată speranţă de viaţă, cel mai ridicat nivel de trai se pare că este în Timiş. Acestuia îi urmează Bucureştiul, judeţul Ilfov, Sibiu şi Cluj.