Pe plan internaţional cam ştim cum stăm cu sporturile de echipă, la nivel de cluburi. Performanţă mai facem la handbal feminin. La fotbal, pentru prima oară după mulţi ani, n-am prins grupele Cupelor Europene. Nu mai enumăr, oricum nu acesta e scopul actualului material, starea sporturilor de echipă pe plan intern. Mai exact, distribuţia echipelor pe teritoriul ţării. Am luat în calcul cluburile de Primă Ligă din 12 sporturi: fotbal (feminin şi masculin), handbal (feminin şi masculin), baschet (feminin şi masculin), volei (feminin şi masculin), rugby, polo pe apă, hochei şi futsal. Adică absolut toate, chiar dacă asta poate afecta un pic relevanţa – unele sunt mai de interes decât altele. În total, am luat în calcul 130 de echipe.
E posibil ca unele să se desfiinţeze când citiţi aceste rânduri, eu am luat clasamentele la zi din primele ligi – inclusiv Tomis Constanţa la volei, care anunţă că se retrage din competiţii. De asemenea, am luat în calcul oraşul din denumirea echipei, neţinând cont de eventualele cazuri în care echipa joacă în altă localitate.
Harta sporturilor de echipă pe judeţe: numărul de cluburi de Primă Ligă
După numărul de cluburi de Primă Ligă, cel mai bine stă, evident, Bucureştiul, cu 27 de cluburi, între unul şi patru cluburi la fiecare sport, doar futsalul nefiind reprezentat. Cele mai multe sunt la polo (4), apoi câte trei la handbal masculin, rugby şi volei feminin. Urmează judeţul Cluj, cu 12 cluburi şi o distribuţie echilibrată: câte un club la fiecare sport, mai puţin volei masculin (unde sunt două), respectiv hochei (niciun club). Pe locul al treilea e Timişul (şapte echipe), urmat de Galaţi şi Dolj cu câte şase.
Decent mai stau Maramureş, Harghita şi Mureş (cinci), Iaşi şi Prahova (patru). Nouă judeţe au câte trei cluburi, şase judeţe au câte două, iar 12 judeţe au un singur club! Cinci judeţe nu au nici măcar un club de Primă Ligă în sporturile de echipă, nici măcar în sporturile mai mici/ieftine. Este vorba de judeţele Buzău, Mehedinţi, Olt, Suceava şi Tulcea.
Situaţia în funcţie de numărul de locuitori
Probabil mai relevant e să introducem în calcul şi numărul de locuitori ai judeţului. Astfel rezultă graficul numărului de cluburi de prima ligă în sporturile de echipă raportat la 100.000 de locuitori. Media pe ţară este de 0,65 cluburi / 100.000 de locuitori. 16 judeţe o depăşesc, pe primul loc fiind Clujul acum, cu 1,74, urmat de Harghita şi Covasna, avantajate de populaţia mai mică, dar şi de sporturile „mai mici” în care activează. Bucureşti (1,33), Galaţi (1,12), Maramureş (1,04), Timiş (1,02) şi Caraş (1,01) sunt judeţele care mai trec de un club la 100.000 de locuitori. În afara celor cinci judeţe fără cluburi de Primă Ligă, puţine opţiuni pentru locuitori mai sunt în Argeş şi Bacău (0,16).
Cele mai „zgârcite“ judeţe
Am introdus în calcul şi PIB-ul judeţelor. Poate e un pic mai greu de interpretat, s-ar putea să existe o formulă mai bună, dar rezultă că judeţul Argeş e cel mai „zgârcit” – deşi are un PIB decent are un singur club de Primă Ligă (la peste 7.000 de euro / cap de locuitor). Hunedoara, Giurgiu, Vâlcea şi Bistriţa trec şi ele de 5.000 de euro / cap de locuitor pentru fiecare club de Prima Ligă.
La polul opus, au multe cluburi, deci cheltuie mult, deşi nu neapărat şi produc mult, Cluj, Bucureşti, Galaţi şi Maramureş. Liniile reprezintă „porţia” din PIB-ul judeţului echivalentă fiecărui club de Primă Ligă.