Jurnaliştii de la „Rise Project” au publicat un raport secret al fostei „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, din care rezultă indubitabil legăturile şefului PSD, Liviu Dragnea, cu SC Tel Drum SA, firmă deţinută la vedere de doi foşti colegi de facultate şi de trupă rock ai liderului Partidului Social Democrat, unul dintre aceştia fiind râmniceanu Mugurel Gheorghiaş. Documentul, intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, urmează să fie prezentat în curând pe site-ul respectiv.
„Rise Project” susţine că Direcţia Generală de Protecţie Internă, fosta Direcţie de Informaţii şi Protecţie Internă, fosta „Doi şi-un sfert” (UM 0215), a monitorizat „organizaţia Dragnea” înainte ca social-democraţii să decidă, în Parlament, că serviciul secret trebuie să treacă în subordinea absolută a ministrului de Interne, Carmen Dan. Ca dovadă, jurnaliştii „Rise Project” au prezentat o „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, în care apar explicit numele lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şefi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, respectiv ai celor două partide aflate la guvernare. În raport sunt cuprinse informaţii despre afacerile preşedintelui PSD, despre Tel Drum SA, despre „mijloacele frauduloase” în care s-au făcut în Teleorman afaceri de sute de milioane de euro.
Dragnea, nu şi nu!
„Există un raport secret, elaborat de un serviciu de informaţii, care vă indică pe dumneavoastră drept, citez: «deţinătorul majoritar al acţiunilor de la SC Tel Drum SA». Aţi deţinut acţiunile vreodată?”, l-au întrebat jurnaliştii pe Liviu Dragnea. „Nu există aşa ceva. Niciodată. E în Registrul Comerţului”, a răspuns, vizibil iritat, şeful PSD. Întrebat şi de scoaterea Direcţiei Generale de Protecţie Internă de sub controlul premierului şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a fi trecut sub controlul exclusiv al lui Carmen Dan, Dragnea a răspuns: „N-am scos eu asta”.
În noiembrie 2016, Guvernul Cioloş a defiinţat Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi a înfiinţat Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), ca structură sub control parlamentar, al cărei şef să fie numit de primul ministru, la propunerea ministrului de Interne şi cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Prin modificările aduse în Parlament ordonanţei adoptate de Guvernul Cioloş, actuala majoritate a impus ca şeful DIPI să fie numit de ministrul de Interne, fără avizul CSAT. Întrebat, după adoptarea modificărilor, despre motivul eliminării avizului CSAT, şeful PSD a răspuns: „Din câte îmi aduc aminte, SRI nu are nevoie de avizul CSAT-ului, şi nici SIE nu are nevoie de acest aviz. Atunci de ce să aibă nevoie de acest aviz? DGPI nu mai are competenţa de a strânge informaţii despre orice cetăţean, se ocupă doar de protecţia internă a cadrelor din ministerul de interne. Este un serviciu de informaţii departamental, nu este un serviciu de informaţii care acoperă pe orizontală toată societatea”.
Legea de aprobare şi modificare a OUG 76/2016 a fost atacată de PNL la Curtea Constituţională, dar magistraţii au respins sesizarea. Deocamdată, motivarea deciziei Curţii Constituţionale din 24 mai nu a fost publicată în Monitorul Oficial, drept pentru care nici legea de modificare a OUG 76/2016 nu a plecat spre promulgare, fiind încă în vigoare ordonanţa adoptată de Guvernul Cioloş. În baza acestei ordonanţe, premierul Mihai Tudose a semnat decizia de numire în funcţia de director general al DGPI a colonelului Mihai Cristian Mărculescu din cadrul MAI.
Liderul PSD cere anchetă în Brazilia
Liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea a precizat, miercuri, că a notificat autorităţile din Brazilia referitor la anchetele care îl vizează, publicate de către „Rise Project”, el solicitând explicaţii pentru punerea la dispoziţie a unor date pe care le consideră „strict personale”: „Am notificat autorităţile federale din Brazilia, prin ambasada Braziliei de aici, pentru ceea ce a apărut pe un anumit site, pentru că nu am reacţionat până acum, ultimele luni de zile, dar deja sunt foarte multe legi încălcate şi faptul că unui turist român, eu – nu am virat bani în Brazilia, nu am afaceri în Brazilia, nu am spălat bani în Brazilia sau în altă ţară sau în România – şi faptul că nişte date strict personale au fost puse la dispoziţia unor aşa-zişi jurnalişti sau anchetatori civili, încălcându-se nişte legi, cred că ar trebui să primesc nişte explicaţii”, a spus Dragnea.
El a spus că vrea să afle dacă acele date personale au fost furnizate oficial de către o instituţie federală din Brazilia sau au fost obţinute prin mijloace nelegale, susţinând, de asemenea, că nu există nicio anchetă în Brazilia legată de persoana sa.
*
Unul dintre acţionarii firmei TelDrum – firmă abonată la banul public din judeţul Teleorman în perioada cât Liviu Dragnea a condus Consiliul Judeţean şi Prefectura judeţului respectiv -, râmniceanul Mugurel Sorin Gheorghiaş, fost coleg de facultate şi de trupă rock cu liderul naţional social-democrat, a înfiinţat, în anul 2010, peste ocean o firmă pentru investiţii în hoteluri, restaurante şi alte imobiliare, conform unei alte investigaţii Rise Project. El a introdus de cel puţin şase ori în Brazilia, în perioada 2010-2011, bani descrişi drept „investiţii directe din România“.
O anchetă a cotidianului „Adevărul“ din iulie 2011 arăta faptul că cei doi foşti colegi ai baronului de Teleorman, respectiv Mugurel Sorin Gheorghiaş „Melcul” şi Liviu Lucian Dobrescu „Şobo”, care au devenit acţionari majoritari, cu 44%, respectiv 43,9%, ai TelDrum, în anul 2006 nu-şi permiteau să deţină pachetul majoritar al unei firme cu o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro pe an.
Gheorghiaş a fost directorul unei firme de asigurări din Buzău. În 2006, şi-a înfiinţat propria societate de asigurări, Accentasig, şi a luat-o ca partener de afaceri pe soţia sa, Ramona. Deşi a pornit de la un singur angajat şi venituri anuale de 10.000 de euro, după ce a intrat la SC TelDrum SA, firma de asigurări a ajuns în 2009 la o cifră de afaceri de 35.000 de euro. Mai mult, în 2010, în afacerea cu asigurări a intrat şi un director al TelDrum, Petre Pitiş. Contribuţia acestuia din urmă se vede în cifre: în iunie 2010, firma Accentasig a primit autorizaţia de funcţionare ca broker de asigurări şi şi-a deschis trei filiale în Buzău. Compania figura, în urmă cu şase ani, pe site-urile de oferte de muncă, cu zece angajaţi şi cu o cifră de afaceri de peste 250.000 de euro. „Melcul“ deţine la Podgoria câteva zeci de hectare de viţă-de-vie pe care o întreţine cu utilaje achiziţionate în 2007, printr-un program de finanţare al Uniunii Europene.
Liviu Dragnea a susţinut în mai multe rânduri că nu ştie ce afaceri derulează fostul său coleg de facultate. La rândul său, Mugurel Gheorghiaş a declarat, în 2011, pentru „Adevărul“, că nu a ţinut legătura cu Liviu Dragnea: „Da, am fost colegi la Facultatea de Transporturi, am cântat cu el într-o trupă. Ce-i rău în asta? Nu aveam prea multe opţiuni pentru a ne distra. Nu pot spune că am ţinut legătura cu el. Acum îl ştiu aşa, na, cum îl ştiu şi pe preşedintele Băsescu, de la televizor”. În realitate, doar în 2011, Gheorghiaş a fost de trei ori în Brazilia, unde s-a intersectat cu Dragnea, iar o dată, pe 1 februarie 2011, a primit ştampila de ieşire din ţară pe paşaport la doar două minute după ce şi documentul lui Dragnea a fost ştampilat. Cei doi s-au urcat în acelaşi avion.