* “Oamenii se plâng că plătesc pentru apă la fel ca şi orăşenii din Buzău”, susţine primarul Andrei Fătu
La fel ca şi în unele comune de pe Valea Slănicului în care au apărut probleme din cauza slabelor încasări de la populaţie pentru serviciile de salubrizare, reprezentanţii administraţiei publice din Chiojdu se plâng că întâmpină dificultăţi similare, tot mai mulţi săteni susţinând că nu dispun de veniturile necesare pentru a plăti atât acest serviciu, cât şi facturile pentru furnizarea apei potabile.
* “Oamenii se plâng că plătesc pentru apă la fel ca şi orăşenii din Buzău”, susţine primarul Andrei Fătu
La fel ca şi în unele comune de pe Valea Slănicului în care au apărut probleme din cauza slabelor încasări de la populaţie pentru serviciile de salubrizare, reprezentanţii administraţiei publice din Chiojdu se plâng că întâmpină dificultăţi similare, tot mai mulţi săteni susţinând că nu dispun de veniturile necesare pentru a plăti atât acest serviciu, cât şi facturile pentru furnizarea apei potabile.
Potrivit primarului Andrei Fătu, dificultăţile în acoperirea cheltuielilor pentru serviciile de salubrizare au la bază faptul că la realizarea documentaţiei pentru derularea proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Buzăului şi Valea Chiojdului cu staţia de transfer în comuna Cislău”, în care este parte şi comunitatea locală, în documentaţii au fost trecuţi ca beneficiari toţi localnicii comunei, lucru care nu a fost pus însă şi în practică. “Problema cu gunoaiele cu SC Salub Eco Cis SRL are drept cauză faptul că pentru aceste servicii a fost înscrisă toată populaţia şi trebuie să plătim 130 de milioane de lei vechi pe lună, dar în satele Cătiaşu, Poieniţele şi Plescioara nu ajung maşinile de gunoi. Cu apa este o altă problemă, iar oamenii sunt nemulţumiţi. Au fost proiecte locale pentru alimentarea cu apă şi pentru canalizare, apa vine prin cădere, dar Compania de Apă are tarife de care sătenii nu sunt mulţumiţi. Cu 4,7 lei cu TVA pentru metrul cub de apă, plus canalizarea, se ajunge undeva la un tarif de 6 lei, ori oamenii se plâng că plătesc pentru apă la fel ca şi orăşenii. Populaţia se plânge că la Chiojdu sunt aceleaşi tarife ca şi ale locatarilor de la etajul 10 din Buzău şi va trebui să încercăm să-i ajutăm”, susţine primarul Andrei Fătu, care susţine că va semnala aceste probleme şi partenerilor din aceste domenii de activitate.
Probleme similare şi pe Valea Slănicului
În ceea ce priveşte proiectul de creare a sistemului de management integrat al deşeurilor menţionat, investiţiile s-au derulat printr-un parteneriat între Consiliul Local Cislău, Consiliul Judeţean Buzău şi consiliile locale, Calvini, Cătina, Chiojdu, Măgura, Vipereşti şi Unguriu. Finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului PHARE 2005 Coeziune Economică şi Socială, proiectul a avut o valoare de 803.705,23 euro. Prin acest proiect s-a urmărit crearea unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu înfiinţarea unei staţii de transfer în comuna Cislău. Pe lângă realizarea investiţiei propriu-zise (achiziţii publice de echipamente, bunuri, servicii şi lucrări), prin proiect s-a urmărit şi derularea unei campanii de conştientizare publică cu privire la gestionarea deşeurilor.
În prezent, în comunele menţionate sunt amplasate 160 de europubele pentru pet-uri şi hârtie, iar tot prin proiectul Phare, centrul de sortare a deşeurilor de la Cislău are un încărcător frontal, un motostivuitor, două maşini de colectare a deşeurilor din comune şi o maşină cu containere de transport al deşeurilor la depozitul din Gălbinaşi.
Un alt proiect similar s-a derulat şi pe Valea Slănicului, Eco Serv Valea Slănicului, firma care asigură curăţenia în şapte comune de pe Valea Slănicului, întâmpinând probleme în plata salariilor celor 14 angajaţi şi acoperirea cheltuielilor de funcţionare. În acest caz, primarul comunei Beceni, Dumitru Laurenţiu Constantin, a semnalat că societatea înfiinţată printr-un proiect de colectare selectivă a deşeurilor finanţat prin Programul PHARE riscă să îşi blocheze activitatea în lipsa unor subvenţii de la primările respective şi de la Consiliul Judeţean.
Astfel, în ciuda numărului mare de beneficiari, în prezent există riscul ca investiţiile în valoare totală de 779.000 euro să ajungă să nu mai poată fi folosite, la început de activitate noua societate comercială cumulând deja datorii ca urmare a unor încasări sub aşteptări de la populaţia din zona arondată prin proiect (comunele Bisoca, Lopătari, Cernăteşti, Mânzăleşti, Săruleşti, Vintilă Vodă).