Deși la doar 100 de kilometri de București, învecinat cu prosperele Brașov și Prahova și situat pe una dintre cele mai importante rute de transport, județul Buzău este departe de a excela din punct de vedere economic, spun jurnaliștii publicației ,,Capital”, care au realizat o radiografie a vieții economice a județului nostru, descriind o ,,realitate care ne deprimă”.
O nouă viață
Performanțele economice modeste ale Buzăului sunt cu atât mai ciudate cu cât, în perioada 1991-2014, în județ au intrat investiții străine nete de 286 de milioane de euro, ceea ce îl plasează pe locul al 20-lea în țară din acest punct de vedere, înaintea unor județe precum Iași, Sălaj, Satu Mare, Maramureș sau Vâlcea. Cu alte cuvinte, dacă în majoritatea cazurilor pare a exista o corelație directă între sumele sosite de peste hotare și nivelul de dezvoltare economică, în această situație lucrurile stau cam pe dos.
Unul dintre cei mai mari investitori străini în județ este grupul agro-alimentar american Bunge. Acesta a cumpărat în 2007 fabrica de ulei din Buzău, în modernizarea căreia a investit circa 25 de milioane de dolari. Deși unii priveau fosta întreprindere comunistă ca pe o unitate ce urma să fie închisă mai devreme sau mai târziu, noii proprietari au reușit nu numai să o repună pe linia de plutire, dar chiar să o facă foarte competitivă. Astfel încât producătorul mărcilor Floriol, Unisol sau Ulvex, Bunge Romania SRL, ocupă prima poziție a clasamentului județean, după cifrele de afaceri de anul trecut, cu peste 1,25 miliarde de lei. Mai mult, „sora“ sa specializată în comerțul cu cereale, Bunge Danube Trading SRL, este pe treapta a doua a topului, cu peste 900 de milioane de lei.
Bani verzi
Investitori taiwanezi, elvețieni, dar și instituții financiare internaționale plus oameni de afaceri români se află în spatele Green Group, un holding de companii specializate în reciclarea deșeurilor și care ocupă locurile al patrulea și al optulea în topul afacerilor buzoiene de anul trecut, prin Greenfiber International (cu 332 de milioane de lei cifră de afaceri) și Greentech (cu 208 milioane).
După cum dezvăluia Constantin Damov, co-fondator al Green Group, una dintre cele mai recente investiții în Buzău a fost de opt milioane de euro în una din cele mai mari stații de sortare de deșeuri de mase plastice din Europa, cu o capacitate de circa opt tone pe oră. Sortarea se realizează automat, cu o instalație optoelectronică de ultimă generație. „Totodată, s-a creat deja la Buzău, împreună cu Romcarbon, unul dintre cele mai mari centre de procesare a plasticelor amestecate din Europa. Astfel, plasticele ajung la Buzău într-un amestec de culori și calități, iar în fabrica de aici sunt prelucrate. Ele sunt sortate pe categorii și culori, după care acestea sunt granulate“, mai explica Damov în cadrul unui interviu citat de ,,Capital”.
Sunt și vești bune
O investiție încă și mai impresionantă, totalizând circa 65 de milioane de euro, a fost inaugurată în noiembrie 2014, pe amplasamentul fostei fabrici Cord SA. Turcii de la Sisecam Group, unul dintre cei mai importanți producători de geamuri auto din lume, au deschis aici GlassCorp. Unitatea de producție este echipată cu cele mai noi tehnologii, fiind cel mai mare producător de sticlă auto din România. „Suntem mândri că vom contribui la Buzău, și astfel la economia românească, cu 300 de noi locuri de muncă. Această investiție este unul dintre cei mai importanți pași întreprinși pentru dezvoltarea industriei auto și de sticlă din România și va câștiga chiar și mai multă putere prin relațiile de lungă durată, de prietenie și cooperare stabilite între România și Turcia“, declara la acel moment Ahmet Kirman, vicepreședinte al Sisecam Group.
Știri pozitive au venit, în ultimul an, și din partea OMV Petrom și Hunt Oil Company, care au anunțat, în decembrie 2014, descoperirea unui zăcământ de țiței și gaze în sudul județului, descrisă ca având potențialul „să fie cea mai mare descoperire din ultimii 30 de ani din zona Munteniei“. Din păcate, este greu de crezut, mai ales în contextul scăderii puternice a prețurilor pe piața hidrocarburilor, că aceasta ar avea potențialul de a schimba semnificativ în bine viața economică a Buzăului.