Deși la doar 100 de kilometri de București, învecinat cu prosperele Brașov și Prahova, și situat pe una dintre cele mai importante rute de transport, județul Buzău este departe de a excela din punct de vedere economic, spun jurnaliștii publicației „Capital“, care au realizat o radiografie a vieții economice a județului nostru descriind o „realitate care ne deprimă“.
Din perioada comunistă, Buzăul a moștenit o industrie variată, iar multe din fabricile de atunci supraviețuiesc și astăzi, de multe ori sub un alt nume și, desigur, sub alți proprietari. Producătorul de echipament pentru sudură Ductil, de exemplu, a fost înființat în anii ’70, privatizat în 1999 și a ajuns astăzi să fie cel mai mare fabricant de electrozi din Europa. La rândul lui, producătorul de mase plastice Romcarbon, fondat în 1952 și privatizat în 2000, a terminat anul trecut cu 160 de milioane de lei cifră de afaceri și cu aproape 750 de angajați. Asta în timp ce o altă fabrică cu „pedigree“, Avicola Buzău, a atins o cifră de afaceri de 260 de milioane de lei în 2014.
Numelor grele de dinainte de 1990 li s-au adăugat, cu timpul, colegi mai tineri și mai moderni, cum ar fi reciclatorii din Green Group sau producătorii de alimente Soufflet Agro, ale căror afaceri sunt de asemenea în creștere. În plus, relieful variat și clima ajută culturile de cereale, plante tehnice, viță de vie și pomi fructiferi. Județul se află, de asemenea, la confluența unor drumuri care fac legătura între provinciile istorice, cel mai important fiind cel care leagă Moldova de sudul țării.
Proiecții moderate
Cu toate acestea, rezultatele economice ale Buzăului sunt, delicat spus, nesatisfăcătoare. Potrivit calculelor Comisiei Naționale de Prognoză, la finele acestui an, produsul intern brut pe cap de locuitor în județul Buzău ar urma să ajungă la 4.954 de euro, ceea ce înseamnă poziția a 34-a în clasamentul național. Cu alte cuvinte, cu excepția vecinilor din Vrancea și a unor zone unanim recunoscute ca fiind sărace, precum Vaslui, Botoșani, Giurgiu ori Teleorman, restul județelor stau mai bine la acest capitol. Comisia Națională de Prognoză le spune buzoienilor că ar trebui să urmeze creșteri ale PIB de 3,2% în 2016, 3,4% în 2017 și 3,7% în 2018, ceea ce ar trebui să aducă PIB per capita la 6.066 de euro peste trei ani.
În același timp, salariul mediu net pe județ ar trebui să ajungă de la 1.457 lei în acest an la 1.548 de lei la anul, 1.621 de lei în 2017 și 1.695 de lei în 2018 (ceea ce ar însemna o majorare de peste 16%). Și rata șomajului ar urma să scadă de la un nivel de 8,8% anul acesta (deja depășit în sens negativ) până la 7,4% în 2018. În același timp, numărul mediu de salariați ar urma să crească cu aproape șase procente în trei ani, de la 78.900 anul acesta la 83.500 în 2018, cred experții Comisiei Naționale de Prognoză.
Realitatea ne deprimă
Și dacă am văzut cum cred specialiștii că arată viitorul pe termen scurt, să ne uităm și la cum arată prezentul economiei buzoiene. Și, din păcate, trebuie să recunoaștem că veștile nu sunt chiar grozave.
La acest moment, cele mai noi date ale Institutului Național de Statistică spun că, în primele șapte luni ale anului, producția industrială a scăzut cu 2,1% față de aceeași perioadă a lui 2014. În același timp, exporturile buzoiene s-au redus cu circa zece milioane de euro (respectiv cu aproximativ patru procente) în perioada ianuarie-mai 2015 față de același interval al anului trecut (234 de milioane de euro față de 244 de milioane în 2014).
Numărul de locuri de muncă a crescut în ultimul an cu circa 1.100 (plus 1,3%), însă impactul asupra pieței muncii a fost practic inexistent. Astfel, la finele lui septembrie, în Buzău erau înregistrați 18.700 de șomeri, cu circa 300 mai mulți decât în urmă cu un an, iar rata șomajului urcase, de la 9,59% la 9,84%. Aceasta înseamnă că județul se află, potrivit ultimelor date disponibile, pe locul trei pe țară în ceea ce privește procentul celor fără loc de muncă.
La capitolul vești bune ar putea fi trecut faptul că, în intervalul iulie 2014-iulie 2015, salariul mediu net pe județ a crescut cu peste cinci procente, de la 1.352 la 1.427 de lei. Ceea ce, paradoxal poate, face ca leafa medie să fie mai mare decât în județe cu rate ale șomajului semnificativ mai mici sau care stau mult mai bine în clasamentul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, cum ar fi Bihor, Satu Mare sau Caraș-Severin. Dar aspectele pozitive se cam opresc aici. De exemplu, chiar și în condițiile unei creșteri susținute pe piața construcțiilor, în Buzău s-au finalizat, în perioada iulie 2014-iunie 2015, 441 de locuințe, față de 445 în ultimul semestru din 2013 și primul semestru din 2014.