* Nici anul viitor nu se anunţă promiţător, având în vedere că prognozele meteo nu sunt prea bune
De cinci ori mai puţin porumb, jumătate din producţia de anul trecut la grâu şi la floarea soarelui. Plantaţiile de rapiţă au fost compromise în proporţie de peste 90 la sută, aşa că producţia de rapiţă nici nu mai este luată în calcul, având în vedere că din cele 9.500 de hectare de cultură înfiinţate s-au întors 9.000 de hectare.
* Nici anul viitor nu se anunţă promiţător, având în vedere că prognozele meteo nu sunt prea bune
De cinci ori mai puţin porumb, jumătate din producţia de anul trecut la grâu şi la floarea soarelui. Plantaţiile de rapiţă au fost compromise în proporţie de peste 90 la sută, aşa că producţia de rapiţă nici nu mai este luată în calcul, având în vedere că din cele 9.500 de hectare de cultură înfiinţate s-au întors 9.000 de hectare. “Mulţi fermieri au încercat să înlocuiască cu rapiţa de primăvară, dar nu a dat rezultate”, a precizat Florea. Şi nici anul viitor nu se anunţă prea bun pentru rapiţă. Cei care au avut bani au arat imediat după ploile de acum 40-50 de zile, dar pământul a fost prea uscat să se poată însămânţa. Acum este târziu, pentru că perioada optimă pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă este până la 1 septembrie. Doar 5.600 de hectare au fost cultivate cu rapiţă până acum, deşi aşteptările erau la măcar 9.000-9.500 hectare anul trecut. S-ar putea spune astfel că marii fermieri sunt ameninţaţi de faliment, iar micii cultivatori, de foame. Seceta prelungită, căldura înăbuşitoare şi imposibilitatea udării la scară mare a culturilor din cauza preţului ridicat al irigaţiilor i-ar putea aduce pe unii agricultori buzoieni în sapă de lemn, dacă luăm în calcul rezultatele preliminare ale anului agricol 2011-2012 prezentate ieri de directorul Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea. Toate acestea, pentru că a plouat prea puţin în ultimul an, iar majoritatea precipitaţiilor a căzut în iarnă, sub formă de zăpadă. În rest, udarea culturilor s-a făcut mai mult artificial, prin irigaţii.
Nu irigăm nici jumătate din suprafaţa pregătită
De pe cele 63.000 de hectare cultivate cu grâu nu s-au putut obţine decât 1.400 de kg/ha faţă de 2.800 de kg pe hectar anul trecut, iar la floarea soarelui doar 810 kg/ha de pe cele 40.885 hectare cultivate, faţă de 1.600-1800 kg/ha în anii trecuţi. La porumb însă situaţia este crâncenă. Fermerii trebuie să se mulţumească cu o producţie medie de 1.050 kg scoase de pe fiecare din cele 39.800 hectare înfiinţate. Iar producţiile mici sunt însă pe măsura suprafeţelor irigate anul acesta. Dacă în anii ‘93 suprafaţa irigată era de 55.000 de hectare, acum s-ar putea acoperi 10.000 de hectare, însă nici măcar jumătate din suprafaţă nu este irigată. Problemele serioase ale agricultorilor au început însă încă din toamna trecută, când însămânţarea la grâu s-a făcut greu, cu consum mare de combustibil şi pluguri rupte în pământul tare ca piatra. N-a plouat suficient, a nins abia în a doua jumătate a iernii, iar pe suprafeţe întinse, grâul a răsărit abia în primăvară şi a rămas pitic, din cauza lipsei ploilor. Aşa că cine a scos spre o tonă şi jumătate la hectare va trebui să se declare mulţumit. Luna trecută, şi guvernanţii au ajuns la concluzia că această criză nu se mai poate rezolva decât prin intervenţia Executivului. Dimensiunile dezastrului nu vor fi cunoscute decât după ce Direcţia Agricolă va centraliza datele din teritoriu pentru acordarea ajutorului de minimis aprobat de Guvern. Tot Direcţia Agricolă va fi cea care va distribui ajutoarele financiare ţăranilor afectaţi. În baza de date a instituţiei figurează 31.000 de fermieri care pot beneficia de ajutorul de minimis, iar specialiştii Direcţiei Agricole speră ca măcar 20.000 să depună cereri. Cu siguranţă însă trei dintre ei nu vor mai putea solicita bani, deoarece au beneficiat şi în primăvară de subvenţie în aceleaşi condiţii pentru serele şi solariile distruse de căderile abundente de zăpadă. Este vorba despre Staţiunea Legumicolă, un fermier de la Vadu Paşii şi unul de la Glodeanu Sărat. Asta, deoarece este un ajutor de minimis şi trebuie respectate normele europene, iar suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Altfel spus, dacă un fermier a mai beneficiat de un ajutor financiar după ce i-au fost distruse solariile din cauza ninsorilor abundente din februarie, atunci el va trebui să ia în calcul şi banii respectivi.
Banii vor fi plătiţi după 1 noiembrie
Cererile se depun la DADR Buzău până pe 15 octombrie, iar ajutorul de minimis aprobat de Guvern va fi acordat tuturor fermierilor care au suferit pagube, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Banii vor fi plătiţi după 1 noiembrie. În cazul terenurilor date în arendă, ajutorul este primit de către arendaş, nu de arendator. Cuantumul ajutorului este de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între un hectar şi maxim zece hectare inclusiv. Normele europene pentru acordarea ajutoarelor de minimis impun şi o transparenţă totală. De aceea, lista cuprinzând beneficiarii şi sumele acordate acestora în cadrul schemei de ajutor de minimis va fi publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii.