Încercările repetate ale autorităţilor de mediu de a da în administrare sau custodie ariile cu statut special au eşuat. În anii trecuţi, nicio persoană juridică nu şi-a manifestat interesul să preia astfel de zone, deşi unele ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic. O nouă sesiune de depunere a dosarelor a început pe 16 septembrie şi se va finaliza pe 16 octombrie.
Acum, mai multe arii protejate din judeţul Buzău îşi caută custodele. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a anunţat deschiderea celei de-a 5 a sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare, respectiv custodie a ariilor naturale protejate de interes naţional şi comunitar. Dosarele vor fi întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1470/2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi custodiei ariilor naturale protejate şi trebuie să ajungă la autoritatea desemnată de Ministerul Mediului până pe 16 octombrie 2013. Pentru regiunea de dezvoltare Sud-Est, din care face parte şi judeţul Buzău, dosarele se depun la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.
În judeţul Buzău există 10 arii protejate care sunt oferite spre atribuire în această sesiune. Este vorba despre 2.263. Sarea lui Buzău, din comuna Mânzăleşti, 2.264. Blocurile de calcar de la Bădila, comuna Vipereşti, 2.265. Pădurea Crivineni, oraşul Pătârlagele, 2.266. Pădurea Brădeanu, din comuna cu acelaşi nume, 2.269 Dealul cu Lilieci din Cernăteşti, 2.270. Pădurea cu tisă, comuna Chiojdu, 2.273. Focul Viu – Lopătari, 2.274. Piatra Albă „La Grunj“, din comuna Mânzăleşti, 2.275. Chihlimbarul de Buzău şi ROSCI0009 Bisoca – Pădurea Lacurile Bisoca. Alte trei arii protejate sunt împărţite cu judeţul Brăila şi Vrancea.
Este vorba despre ROSCI0005 Balta Amara-Amara-Jirlău-Lacul Sărat – Câineni, ROSPA0004 Balta Amara- Amara-Jirlău- 2.271. Balta Albă- 2.272. Balta Amară-2.260. Lacul Jirlău-Trup Vişani, ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi – 2.817. Pădurea Schitu – Dălhăuţi.
Toate aceste zone ar putea fi luate în administrare sau custodie de organizaţii non-guvernamentale, firme private sau administraţii locale, care le-ar putea exploata din punct de vedere turistic, cu respectarea strictă a legislaţiei de mediu referitoare la ariile protejate. Pentru unele dintre ele, din păcate, cum ar fi Valea Călmăţuiului, până în prezent nicio persoană juridică nu a identificat un potenţial economic a cărui exploatare să compenseze obligaţiile pe care şi le asumă administratorul unei astfel de arii protejate. Autorităţile de mediu speră, totuşi, că la actuala sesiune de depunere a dosarelor pentru atribuirea în administrare, respectiv în custodie, care a început pe 16 septembrie şi se va derula până pe 16 octombrie, să primească solicitări.
Detalii despre ce trebuie să conţină un dosar se pot obţine, pe plan local, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Buzău, sau de pe site-ul ttp://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/sesiunea-de-atribuire-5.
Până la stabilirea unui administrator sau custode, de ariile protejate de pe raza judeţului Brăila ar trebui să se ocupe „Romsilva“, acolo unde sunt terenuri împădurite, sau administraţiile locale din zona unde se află respectivele arii protejate.