Zi importantă astăzi la DNA Ploieşti. Aleşii locali buzoieni din legislatura trecută, reprezentanţi ai Uniunii Social-Liberale, ar putea afla dacă vor da socoteală în faţa legii pentru că şi-au încălcat obligaţia legală de a proteja patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, refuzând să se constituie parte civilă în dosarul Gloria, în care primarul în funcţie la acel moment, Constantin Boşcodeală, era trimis în judecată.
Consilieri locali municipali PSD şi PNL, care au făcut parte din vechiul Consiliu Local al Municipiului Buzău, au primit citaţii la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, iar audierile sunt programate astăzi. Nu este clar care este calitatea acestora în dosarul deschis de procurorii anticorupţie, însă, nu este exclus ca ulterior să fie anunţată punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu.
Tot la DNA trebuie să meargă astăzi şi iniţiatorii proiectului de hotărâre ce viza includerea CLM în procesul penal, consilierii PP-DD Silviu Roşioru şi Bogdan Hudiţoiu. Cei doi au fost citaţi în calitate de martori.
Ancheta care îi vizează pe aleşi a pornit de la o şedinţă de consiliu local din octombrie 2013. Atunci, doi consilieri din Opoziţie au promovat un proiect privind constituirea Consiliului Local Municipal ca parte civilă în procesul în care edilul-şef de la acea vreme, Constantin Boşcodeală, fusese trimis în judecată în dosarul Gloria, prejudiciul invocat atunci fiind de peste 5 milioane de lei. Propunerea a fost susţinută şi de consilierii Partidului Democrat Liberal, dar aceştia nu au fost citaţi de DNA.
Majoritatea formată de USL a votat însă împotriva constituirii miniparlamentului ca parte în proces, iar DNA s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu. În vara lui 2014, s-a derulat o rundă de audieri în această cauză.
Ulterior, panica a pus stăpânire pe unii aleşi care au făcut atunci scut în jurul primarului Boşcodeală, unii la ordin politic, alţii din necunoaşterea legii.
Astfel, în februarie 2015, Constantin Ionescu a iniţiat un alt proiect de hotărâre prin care cerea miniparlamentul local să devină parte civilă în proces. Acesta a declarat pentru Campus Tv că a depus documentul pe 26 februarie la secretariatul Consiliului Local, demersul său fiind susţinut de consilierul PNL Vasile Olariu şi de consilierul PSD, Radu Sebastian, care în aceeaşi zi a demisionat din funcţia de viceprimar al municipiului, dar proiectul nu a ajuns să fie supus votului într-o şedinţă CLM din cauză că nu avea numărul de semnături necesar promovării pe ordinea de zi.
Consilierii buzoieni daţi exemplu în ţară de cum poţi ajunge pe mâna DNA
După decizia controversată, consilierii locali buzoieni au devenit exemplu negativ pentru omologii din alte judeţe, fiind încadraţi la capitolul ,,aşa nu” după ce au decis să nu se constituie parte civilă în procesul, deschis la cererea DNA Ploieşti, primarului Constantin Boşcodeală, pentru abuz în serviciu în celebrul de acum dosar,,Gloria”, pentru recuperarea prejudiciului stabilit de procurori. Spre exemplu, aleşii locali din Ploieşti au adoptat într-o şedinţa extraordinară, o hotărâre prin care municipiul s-a constituit parte civilă, cu suma de opt milioane de lei, în dosarul în care fostul primar Iulian Bădescu era cercetat de DNA în legătură cu finanţarea de la bugetul local a echipei de fotbal Petrolul Ploieşti. O situaţie cam ca la Buzău. Iniţial, potrivit Mediafax. ro, Consiliul Local Ploieşti adoptase o hotărâre prin care îşi dădea acordul de principiu în privinţa constituirii că parte civilă în dosarul fostului edil. Ulterior, DNA Ploieşti a revenit, pe 1 aprilie, cu o adresă prin care cerea în mod expres autorităţilor locale să exprime poziţia procesuală a municipiului Ploieşti cu privire la latura civilă în dosarul fostului primar. Şi în CLM Ploieşti a existat opoziţie, însă un consilier, fost membru PNL trecut la PSD, de profesie avocat, i-a luminat pe colegi. Acesta le-ar fi explicat că a se constitui parte civilă în dosarul fostului primar nu presupune o recunoaştere a ilegalităţii a două hotărâri votate în urmă cu doi ani. Botez a dat ca exemplu situaţia consilierilor locali din Buzău, despre care a spus că sunt cercetaţi de DNA pe motiv că nu au votat constituirea că parte civilă în procesul primarului oraşului Buzău.
Ştefan Nedelcu a recunoscut că s-au ascuns adresele de la Braşov
Deşi, printre aleşii locali buzoieni, subiectul DNA este încă unul tabu, acesta poate fi unul dintre motivele plecării intempestive în 2015, din Palatul Comunal a consilierului local Sebastian Radu. În şedinţa în care şi-a anunţat demisia din funcţia de viceprimar al Buzăului, acesta a acuzat că i-a fost ascuns un document referitor la obligativitatea constituirii CLM ca parte civilă în dosarul Gloria Buzău şi a votat în necunoştinţă de cauză împotriva constituirii Primăriei ca parte civilă în proces. Ulterior acuzaţiilor, secretarul Primăriei Ştefan Nedelcu, a prezentat reporterilor Campus TV o adresă din 2013 a Judecătoriei Braşov către Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin care este informat negru pe alb că ,,unitatea păgubită este obligată să se constituie parte civilă”. Juristul a admis că scrisoarea nu a fost arătată tuturor consilierilor, dar că ea a fost prezentată şefilor de comisii ale CLM, de altfel, toţi ,,pro” Boşcodeală. ,,Ce să vadă consilierii în afară de cele două solicitări ale instanţei?”, se întreba însuşi secretarul municipiului Buzău. Însă, ieşirea publică a lui Nedelcu nu a făcut decât să confirme premeditarea inducerii în eroare a unor aleşi locali, fie ei ai opoziţiei, fie ai majorităţii favorabile primarului.
Astfel că proiectul promovat de consilierii din opoziţie privitor la constituirea Municipiului Buzău ca parte civilă împotriva primarului Constantin Boşcodeală a fost însă respins în octombrie 2013 de votul celor 12 consilieri PSD şi PNL.
Ulterior, procurorii DNA Ploieşti s-au autosesizat şi au deschis un nou dosar în care au demarat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, vizaţi fiind consilieri municipali buzoieni care şi-au încălcat obligaţia legală de a proteja patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale.
La începutul lunii februarie 2015, fostul primar al municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, în „dosarul Gloria”. Sentinţa de la Judecătoria Braşov a fost modificată însă la Curtea de Apel Braşov, Băşcodeală fiind condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare.
Reamintim că DNA l-a trimis în judecată pe edilul-şef buzoian pentru că, în perioada 2002–2008, ar fi finanţat ilegal activitatea sportivă a clubului Gloria, că a dat, fără drept, în folosinţă gratuită stadionul şi că a pus la dispoziţie terenuri din apropierea bazei sportive pentru privaţi, ocolind prevederile legii. Procurorii au concluzionat că, astfel, s-ar fi adus un prejudiciu bugetului local de aproape 50 de miliarde de lei vechi.
Cum au fost duşi de nas aleşii buzoieni
Disputele legate de desfăşurarea acestui proces au început încă de la sfârşitul lunii septembrie 2013, când consilierii locali ai opoziţiei – Partidul Democrat Liberal şi Partidului Poporului-Dan Diaconescu au contestat propunerea de numire a unui jurist al Primăriei care să reprezinte interesele Consiliului Local Municipal în dosarul penal în care primarul Constantin Boşcodeală a fost trimis în judecată. Conform acestora, delegarea juristului Elena-Cristina Coroian în respectivă calitate reprezenta un clar conflict de interese, întrucât aceasta era nevoită să reprezinte interese antagonice cu ale şefului sau direct, într-un proces în care acesta din urmă are calitatea de inculpat. Imediat după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut public rechizitoriul întocmit pe numele primarului Boscodeală, acesta a convocat o întrunire informală a consilierilor locali, pe parcursul căreia a încercat să le aducă argumente prin care să-şi susţină nevinovăţia. Pe parcursul acestei întâlniri, atât el, cât şi juristul Elena-Cristina Coroian, le-au adus la cunoştinţă că legea le permite să iniţieze un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să se constituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudiciului în cazul în care primarul va fi găsit vinovat. Ce nu le-au spus, însă, cei doi, a fost faptul că, în conformitate cu prevederile noului cod penal, acest lucru nu este opţional, ci obligatoriu.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, aleşii locali răspund penal şi material pentru fiecare vot pe care îl dau în şedinţele în plen în care ar trebui să reprezinte interesele comunităţii.
După aflarea sentinţei în primă instanţă în dosarul Gloria, de frica răspunderii penale, consilierii PNL care votaseră atunci împotrivă, au umblat după semnături pentru promovarea unui proiect de hotărâre ce viza constituirea municipiului ca parte civilă împotriva primarului, ca măsură de precauţie în faţa procurorilor DNA. Demersul a eşuat însă, iar zilele acestea am putea afla dacă aleşii locali ai fostului USL vor da socoteală pentru votul lor din 2013. De asemenea, rămâne de văzut dacă juristul Elena Coroian va trebui să răspundă legal, dat fiind că secretarul municipiului Ştefan Nedelcu a decedat anul trecut.