• Inspectorii de muncă au depistat 136 de agenţi economici care aveau angajaţi fără contract de muncă
Constrânşi de situaţia economică actuală, destul de mulţi şomeri acceptă condiţiile impuse de angajatorii care oferă muncă „la negru“ sau la „gri“.
Unul dintre motivele pentru care salariaţii acceptă să lucreze la negru este aşa-zisul „şomaj forţat“, adică situaţia în care oameni apţi de muncă doresc să se angajeze, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile. Acest tip de şomaj este cel care ridică cele mai mari probleme sociale în Buzău, unde rata şomajului este ridicată, cu particularitatea că locurile de muncă sunt puţine, în timp ce numărul şomerilor aflaţi în categoria celor de lungă durată este ridicat. Acest tip de şomaj este cel care determină angajaţii să accepte să muncească fără forme legale. Că aşa stau lucrurile o dovedesc rezultatele controalelor efectuate de inspectorii de muncă. Într-un judeţ unde economia nu duduie, 136 de agenţi economici, din domeniul construcţiilor, pază şi protecţie, confecţii textile, prestări servicii, comerţ, transport persoane şi mărfuri au fost depistaţi, anul trecut, de inspectorii de muncă desfăşurând activitate cu forţă de muncă fără forme legale. După verificări, în contul agenţilor economici care foloseau forţă de muncă nedeclarată au fost trecute 381 de persoane fără contracte de muncă sau cu contracte de muncă netransmise la ITM Buzău în registrul general de evidenţă al salariaţilor.
Pe lângă cei aflaţi în şomaj de lungă durată şi care, din disperare, acceptă şi oferta de muncă la negru pentru a pune o pâine pe masă copiilor, mai există o categorie de oameni care se regăsesc printre cei pe care inspectorii de muncă îi găsesc la muncă fără forme legale. Este vorba cei, din ce în ce mai mulţi, care se încadrează în categoria populaţiei active pe piaţa muncii, care obţine venituri mici şi foarte mici. Ei acceptă oferta de muncă la negru a angajatorilor pentru a-şi completa veniturile şi astfel pentru a putea face faţă cheltuielilor zilnice şi taxelor impuse de stat.
În ceea ce-i priveşte pe angajatori, ei acceptă riscurile de a fi depistaţi cu forţă de muncă la negru, aşa cum este cazul celor 21 care nu întocmiseră contracte individuale de muncă, pentru că salariul pe care îl plătesc pentru munca prestată de salariat este mult mai mic.
Dezavantajul cel mai mare este, desigur, pentru „angajatul“ la negru. Practicarea muncii la negru înseamnă că acesta este lipsit de protecţie socială, fiindu-i afectată pensia, siguranţa materială a familiei şi chiar sănătatea ei.
21 de firme, în atenţia Parchetului
Cei 21 agenţi economici la care inspectorii de muncă au găsit muncitori fără contract individual de muncă au primit şi sancţiuni în valoare de 400.000 lei Pentru că o astfel de faptă constituie infracţiune, documentele au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.
Acestea nu sunt însă singurele probleme depistate de inspectorii de muncă la angajatorii buzoieni. Ei au mai aplicat sancţiuni şi „pentru nerespectarea timpului de muncă şi de odihnă, netransmiterea modificărilor intervenite în contractul de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor în termenul stabilit de lege, neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă la controalele anterioare“, se arată în comunicatul de presă al Inspectoratului Teritorial de Muncă Buzău privind controalele din domeniul relaţiilor de muncă în anul 2017. Pentru acestea din urmă au fost aplicate amenzi în valoare de 74.300 lei.