*Nici un buzoian din 418 nu a obţinut calificativ maxim la limba străină, iar la română cei mai mulţi sunt doar cunoscători medii şi avansaţi
*Nici un buzoian din 418 nu a obţinut calificativ maxim la limba străină, iar la română cei mai mulţi sunt doar cunoscători medii şi avansaţi
Considerate în prima sesiune a Bacalaureatului floare la ureche, probele de competenţe au dat bătăi de cap buzoienilor înscrişi la cea de a doua sesiune. O scurtă privire aruncată pe situaţia calificativelor obţinute de cei care tocmai au trecut de probele orale ridică semne de întrebare asupra modului în care buzoienii s-au pregătit pentru Bac-ul de toamnă.
De exemplu, niciun candidat buzoian la proba de competenţe lingvistice de comunicare orală într-o limbă străină nu a fost în stare să obţină calificativul de „utilizator experimentat”, adică cel maxim. Mai mult decât atât, la această probă, toţi tinerii (418) au fost declaraţi in corpore „începători”, adică cel mai slab calificativ posibil.
Nici la proba practică de calculator lucrurile nu au stat mult mai bine. Dintre cei 453 de concurenţi prezenţi, doar 11 s-au dovedit „experimentaţi”, 58 – „avansaţi”, 277 – „mediu” şi 107 – „începători”.
Când a venit vorba despre limba română, dintre cei 440 de buzoieni, doar 68 pot fi consideraţi cunoscători „experimentaţi”. Alţi 221 au primit calificativul „avansat” şi 150, utilizatori „medii”. Cel puţin în ceea ce priveşte limba română nu avem niciun „începător” la finalul clasei a XII-a.
Subiecte care urmăresc modul de exprimare
Pentru o imagine mai exactă a dificultăţii subiectelor pe care candidaţii le-au avut de rezolvat, ar trebui să ţinem cont că de obicei la această probă, textele sunt extracte din constituţie, subiecte din istorie sau critică literară. Un model de subiect argumentativ suna în felul următor: „Dacă ai avea bani, în ce ai investi în România? Argumentează”. Alt tip de subiect îi punea pe absolvenţi să argumenteze importanţa cunoaşterii geografiei unui scriitor. Mai mult decât atât, spre deosebire de cei care dădeau examenele orale cu o comisie din afara liceului, acum absolvenţii trebuie să discute cu profesori din propria instituţie de învăţământ.
Chiar dacă majoritatea celor testaţi primesc (cel puţin în sesiunea din iunie) calificativul de utilizator experimentat, statisticile arată că gradul de alfabetizare din România este de două ori mai redus faţă de media continentală, oricum ajunsă la un nivel îngrijorător. În toată Uniunea Europeană, unul din cinci tineri scrie şi citeşte greu.