Băncile din România au, în medie, cele mai mici marje şi costuri totale din regiune la creditele în monede locale pentru populaţie, în pofida unei rate de politică monetară înaltă şi a percepţiei publice, influenţată de costul redus al finanţărilor în euro, arată un studiu al Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului şef al băncii, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie „paradoxală“ faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi sau cehii în coroane.
Studiul realizat de Ionuţ Dumitru arată că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene şi Eurostat, dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei se situa în luna iulie, în medie, la 14,83%, în timp ce la împrumuturile similare în zloţi costul era de 20,41%, la cele în forinţi de 22,59%, iar în coroane ceheşti de 15,02%. Mai mult chiar, în Slovacia, ţara care a adoptat euro, dobânzile la creditele de consum se plasează la 16,13%.
Singura ţară din regiune care are dobânzi în monede locale, altele decât euro, sub cele practicate de băncile româneşti este Bulgaria, cu 12,32% pe an, dar unde există un regim de curs fix.
Cel mai ieftin credit de consum
Ionuţ Dumitru a calculat marjele practicate la creditele de consum, luând ca referinţă media dobânzilor interbancare la trei luni de pe pieţele de comparaţie, iar rezultatul plasează băncile din România pe primul loc, cu cea mai mică marjă, de 10,6 puncte procentuale. Marja este valoarea, exprimată în puncte procentuale, care se adaugă la dobânda de referinţă pentru calculul ratei dobânzii unui credit.
Dacă la această valoare se are în vedere şi costul rezervei minime obligatorii, care are o rată de 15% din pasive, cea mai mare din Europa, şi remuneraţia redusă comparativ cu dobânzile din piaţă, atunci marja creditelor de consum din România ajunge la 10,1%, sub Polonia – 17,7%, Ungaria – 18,2%, Cehia 14,6%, Bulgaria – 11%, sau Lituania – 15,7%. În Slovacia, ţara care are ca monedă locală euro, băncile practică o marja de 15,9%.
Spre comparaţie, în ţările din zona euro se practică, în medie, o marjă de 6,9 puncte procentuale la creditele de consum, cu un nivel de 6,3% în Germania şi 6,4% în Austria.
Imobiliarele, la jumătatea clasamentului
În ceea ce priveşte creditul imobiliar în lei, dobânzile anuale efective sunt aparent înalte comparativ cu împrumuturile similare în monede locale din regiune, dar analiza arată că băncile din România practică cea mai scăzută marjă din regiune, fiind chiar comparabilă cu cele mai scăzute din zona euro.
Astfel, în Romania creditele în lei pentru locuinţe au o dobândă anuală efectiva de 7,36%, sub nivelul împrumuturilor similare în monede locale din Bulgaria (7,69%) şi Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) şi Polonia (5,52%).
Analiza arată însă că băncile din România practică marje comparabile cu cele aplicate în statele din zona euro şi semnificativ sub marjele utilizate de băncile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul înalt fiind dat exclusiv de dobânda de politica monetară şi, implicit, ratele înalte de pe piaţa interbancară.
Astfel, incluzând şi costul rezervei minime obligatorii, băncile româneşti aplică în medie la creditele imobiliare în lei o mară de 2,6 puncte procentuale, în linie cu Germania sau Austria la creditele în euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale şi cu mult sub instituţiile de credit din alte state din Europa Centrala şi de Est.
În Bulgaria, marja la creditele pentru locuinţe în leve este de 6,4 puncte procentuale, în Ungaria de 5,14 puncte, în Slovacia (euro) de 4,05 puncte, Cehia de 3 puncte procentuale, iar Polonia de 2,81 puncte procentuale.
Şi depozitele sunt mai bine remunerate
Pe de altă parte, băncile din România plătesc la depozitele de până la un an cele mai mari dobânzi din regiune, atât nominal, cât şi ca diferenţial faţă de dobânzile interbancare.
Datele din luna iulie arată că în România depozitele în lei până la un an (majoritatea depozitelor constituite la bănci) sunt remunerate cu dobaânzi nominale de 4,78% pe an, cel mai mare nivel din Europa Centrală şi de Est, cu aproape un punct peste urmăatoarea dobândă din regiune, de 3,86% pe an în Bulgaria. Pe următoarele poziţii se plasează Ungaria – 3,48%, Polonia – 2,48% şi Cehia -1,39%.
România se plasează pe poziţia secundă în ceea ce priveşte marja plătită la depozite peste rata interbancară, cu un punct procentual, după Bulgaria (2,79 puncte). Analiza arată că în Polonia, Ungaria sau Lituania sunt rate negative.
BNR vrea marje şi mai mici
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a declarat zilele trecute că în ultimele luni au scăzut ratele la credite, dar că doreşte ca aceste reduceri să fie mai mari, prin micşorarea marjelor, inclusiv a costului intern. Oficialul băncii centrale a afirmat că încet-încet se va ajunge la scăderea dorită a ratelor la credite. „Citeam chiar ieri nişte statistici cu reducerile ratelor la credite în ultimele luni şi se văd nişte reduceri. Noi le vrem mai mari. Credem că mai e loc de reducerea marjelor, inclusiv prin reducerea costului intern. (…) Încet, încet, vom merge în acea direcţie, pe măsură ce se întâmplă un element fundamental şi vreau să vă spun acest cuvânt: încredere. Pe măsură ce se consolidează încrederea, ceea ce este esenţial în pieţele financiare. Şi încrederea se construieşte în timp“, a spus viceguvernatorul.
El a explicat că şi Banca Naţională încearcă să consolideze încrederea. „Asta încercăm să facem şi noi. Încercăm să consolidăm o inflaţie scăzută, să vedeţi cifrele care apar astăzi. Inflaţia se duce în jos şi se va duce în jos şi se va duce în jos, ne vom încadra în ţinta de inflaţie a BNR în acest an, estimăm că şi în anul viitor, dar sperăm să nu mai apară şocuri externe, administrative sau internaţionale. Dar încercăm să ţinem inflaţia jos, să ţinem ceea ce se numesc aşteptările inflaţioniste ale publicului, adică oamenii să se aştepte că va fi inflaţie mică, pentru că dacă oamenii se aşteaptă să fie inflaţie mică au încredere să-şi ducă banii la bancă“, a spus Bogdan Olteanu.
Preţurile de consum au scăzut cu 0,6% în septembrie faţă de lua anterioară, influenţate în mare măsură de ieftinirea pâinii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%. BNR a redus în luna august prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.