De câteva zile, revoluționarii buzoieni caută disperați să întocmească dosare cu tot felul de probe care să dovedească guvernanților că și la Buzău a fost Revoluție în decembrie 1989. Asta deși respectivii buzoieni au în buzunar carnete de revoluționari, iar statisticile oficiale arată că evenimentele din ‘89 s-au soldat, și la noi, cu peste 40 de morți (oficial 25).
Oricât de absurd ar părea, situația este reală și vine ca urmare a ordonanței de urgență dată la începutul acestui an, prin care Guvernul vrea să facă ordine în rândul revoluționarilor. Pe cât de necesară este curățenia în rândul revoluționarilor cu carnete obținute pe damigene de vin, pe atât de caraghioasă este situația în care guvernanții au găsit soluția acestei probleme. Mai exact, cei peste 400 de buzoieni care beneficiau de avantajele statutului de luptători la Revoluție nu vor mai primi indemnizații pentru că Buzăul nu mai este considerat oraș martir sau, altfel spus, pentru că buzoienii s-au trezit prea târziu la Revoluție, după data de 22 decembrie, așa cum prevede ordonanța.
„Este vorba despre ordonanța 95/2014 și ordonanța 1/2015 prin care este introdus un nou titlu de revoluționar: cel cu <rol determinant>. În categoria asta intră doar cei din orașele care au avut decedați până la ora la care a fugit Nicolae Ceaușescu, adică 22 decembrie, ora 12 și 10 minute. În felul acesta, Buzăul este scos de pe listă, la fel ca marea majoritate a orașelor. Rămân vreo șapte orașe, toate din Ardeal. Adică în Moldova, Dobrogea și Muntenia nu au murit oameni la Revoluție, ci după. Este aberant! Noi nu vrem decât să se respecte Legea 341, pe care tot guvernanții au dat-o și care acum este modificată cu aceste ordonanțe”, a declarat Renato Bărbieru, președintele Asociației Revoluționarilor Buzău (una dintre asociațiile de la Buzău, alături de Asociația Club 22 și Asociația Revoluționarilor ,,Metrou 1989“ Buzău)
„Doi buzoieni împușcați în Bariera Ploiești au murit după ora 12.10”
Potrivit aceleiași surse, ne confruntăm cu situații mai mult decât ridicole, în care unii decedați nu mai sunt considerați revoluționari pentru că au murit prea târziu față de momentul în care au fost împușcați.
„Avem două persoane împușcate la Buzău în Bariera Ploiești, un bărbat și o femeie, pe data de 22 decembrie. Bărbatul a murit seara, deci după ora 12,10, iar femeia a murit a doua zi, pe 23 decembrie. Vedeți cât este de aberant? Nu am știut să ne împușcăm mai devreme! Și unii dintre noi s-au gândit să moară cam târziu!”, a mai declarat președintele Asociației Revoluționarilor Buzău.
Indemnizația lunară pe care statul român o acordă revoluționarilor din orașele martir reprezintă 1,10 din salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin această lege (respectiv 1.836 lei x 1,1= 2.020 lei).
„Tu ești acela care a scos Cotoiul în balconul Palatului!”
Și dacă unii dintre buzoienii prezenți încă în administrația locală vor să facă uitate poveștile cu primul secretar Simion Cotoi, lăsat, din „spirit revoluționar” (sic!), fără căciulă și cojoc, alții le amintesc pentru a dovedi că la Buzău a fost Revoluție.
„Mă văd nevoit să caut acum dovezi prin ziarele vremii să dovedesc că am participat la Revoluție pe data de 22 decembrie. Îmi amintesc că pe data de 22 decembrie 1989, am auzit la radio <Deșteaptă-te, române!> și am fugit la Palat. Am luat bătaie serioasă cu bastoanele din partea milițienilor care păzeau Palatul Comunal. Eu sunt cel care l-am scos pe prim-secretarul Simion Cotoi în balcon. L-am găsit la el în birou, pitit în dulap. Când am fost apoi în biroul generalului Dan Voinea (n.r., procuror în cazul procesului soților Ceaușescu, cel ce a instrumentat dosarele mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cel al Revoluției din decembrie 1989) și m-a prezentat Gheorghe Ioniță (n.r. – fost președinte al Asociației Revoluționarilor Buzău) generalul mi-a spus: <Tu ești ăla care ai scos Cotoiul în balcon!>”, a declarat un alt revoluționar buzoian care nu a dorit ca identitatea să îi fie dezvăluită.
Potrivit conducerii Asociației Revoluționarilor Buzău, se va încerca realizarea unei acțiuni comune care „să trezească bunul simț al autorităților care acum caută și un rol determinant revoluționarilor”.