A apărut numărul 3 al revistei semestriale” Continuu,” editată de Asociaţia culturală “Ion Caraion” din oraşul Pătârlagele, publicaţie care coagulează, în principiu, contribuţia scriitorilor de pe Valea Buzăului, vechi spaţiu de spiritualitate românească. Trebuie însă spus că, încă de la început, paginile revistei au fost deschise cu generozitate, cum era şi firesc, tuturor pasionaţilor de literatură, în special exegeţilor autorului cu obârşia pe aceste locuri (satul Pălici, comuna Vipereşti). Toate, cu atât mai mult cu cât – conform opiniei directorului revistei, prof. Marius Râpeanu, a altor oameni de litere – ,,procesul” artistului lovit de soartă, cu un destin literar şi moral controversat, trebuie să continue la parametri normali, spre a i se fixa cu discernământ locul în literatură. Nici mult trâmbiţatul studiu ,,Artur”, al publicistului Mihai Pelin, nu epuizează cazul scriitorului Stelian Diaconescu (Ion Caraion) care, la 17 ani, publica în revistele “Zarathustra” şi “Falanga”, versuri cu trimitere la sevenimentele politice ale epocii. Ca o contribuţie, în sensul celor de mai sus, se înscriu, în prezentul număr, grupajul cu privire la schimbul de scrisori (1982-1983, Indiana University) dintre Matei Călinescu şi Ion Caraion, precum şi referiririle vizând seria noua a revistei ,,Correspondances, din care nu lipsesc şi câţiva colaboratori ai acesteia, precum Jean-Claude Renard, Alain Lambert, Claudine Helft, Janine Mitaud.
Preocuparea constantă de ridicare a nivelului calitativ al revistei, grija de a nu i se imprima pecetea mediocrităţii regionale, apar sesizabile de la un număr la altul, prin abordarea unor articole şi comentarii axate pe o tematică substantială, diversă în conţinut şi formă. Reţinem pe această linie evocarea, de către D.I. Delapetra, a personalităţii celui care a fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1939-1947), Ioan Irineu Mihălcescu, membru al Academiei Române. Prelatul cu existenţă dramatică, având studii la Paris, printre altele membru al Academiei Greceşti din Atena, s-a născut la 24 aprilie 1874 în satul Valea Viei, comuna Pătârlagele, flancată de apa râului Buzău, unde a fost martirizat Sfântul Sava Gotul, loc de pecetluire a simbiozei dintre o religie şi un popor.
Sedus de istoria neamului, dar şi de frumuseţile plaiului românesc, profesorul şi publicistul Titi Damian, mare amator de drumeţii turistice, de la înălţimea Sanctuarului Sfânt de la Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, imaginează un eseu în care formulează şi lansează câteva întrebări – coerente – îndemnând doar la reflecţie, pentru că, după opinia sa, eventualele răspunsuri ar putea conduce la concluzii surprinzătoare cu privire la romanizarea şi civilizaţia poporului român. Curajul de a zdruncina teoria oficială perpetuată în şcoli – lasă a se înţelege autorul – ne lipseşte încă! Un text pe probleme de istorie propune şi George Liviu Teleoacă, în fapt un fragment din Psalmul 109 al istoricului Arnold J. Toynbee, profesor la Universitatea din Londra, cel care, ieşind din tiparele convenţionale ale cercetării, analizează ascensiunea şi declinul civilizaţiilor. Ideea centrală e aceea că marile civilizaţii apar şi se menţin în jurul religiilor puternic consolidate.
,,Prins în năvod de lumea reală“ este titlul unei excelente cronici literare, prin care profesorul Paul Androne încearcă – şi reuşeşte – să demonstreze că poetul Ion P. Iacob atinge nivelul maturităţii artistice după lansarea celui de-al treilea volum al său, ,,Patria ireală.” Imaginând un ,,topos imponderabil”, prin cele 50 de poeme ale cărţii, poetul reuşeşte să sugereze conturul unei hărţi întruchipând un spaţiu suprarealist al identităţii, amplasat dincolo de ,,concretul vizibil.”
O apariţie inedită este şi articolul semnat de prof. Emilia Frînculeasă despre poetul naţional al Scoţiei, Robert Barns, cel care la doar 37 de ani avea să devină „una dintre cele mai influente voci lirice, un vizionar…”, geniul şi opera sa continuând să educe generaţii de cetăţeni. Ceea ce face să fie sărbătorit anual de scoţienii de pretutindeni.
Numărul al 3-lea al revistei mai conţine (spaţiul nu ne permite să dezvoltăm) creaţii ale unor poeţi cu activitate îndelungată în domeniu, alte studii de sport sau folclorice, despre prepoziţia ,,înspre” (A.I.Brumaru) şi chiar o piesă de teatru, „Lagăr de lună”(Aurelian Zisu)
Recomandăm mai multă grijă pentru corectură, o revistă serioasă, cum se vrea „Continuu”, nu poate fi presărată cu atâtea greşeli ! Iar materialele foarte lungi pot fi fragmentate pentru numerele următoare şi nu publicate în părţile I şi a ll-a ale aceluiaşi număr, împovărând astfel fluenţa publicistică .