Încă de la finele anului recent încheiat, a apărut al doilea număr al revistei „Continuu“, publicație înființată la Pătârlagele în 2016, preconizată a avea o ritmicitate semestrială. Actualul număr confirmă că revista se află în grafic și atrage atenția printr-un conținut tematic mai viguros și poate ceva mai divers decât precedentul, în măsură să brodeze un cadru de spiritualitate elevat, la înălțimea arealului cultural-artistic al Văii Buzăului. Prezenta realizare în integralitatea ei, cum era și firesc, poartă amprenta personalității lui Ion Caraion, patronul spiritual al Asociației culturale Pătârlagele, cea care reunește pe scriitorii și pe oamenii de cultură din același spațiu aurelat și de nimbul geniului voiculescian. Inițiatorul și coordonatorul acestei reviste, profesorul și poetul Marius Râpeanu, este cel care orientează funcționalitata revistei sub auspiciile asociației amintite, având și sprijinul material al Consiliilor Locale Nehoiu, Cislău, Siriu, Pănătău și Pătârlagele.
Se poate distinge o structurare în două a publicației: o primă parte, mai amplă, alcătuită din studii și chiar creații cu caracter evocator și o a doua – mai restrânsă – cuprinzând materiale actuale, reflectând aspecte în spiritul zilelor pe care le trăim, ceea ce conferă revistei o tentă de dinamism și autenticitate.
Reținem articolul din deschidere, un fel de editorial, prin care distinsul profesor și scriitor Titi Damian evocă personalitatea prozatorului nehoian George Băiculescu, pe care îl consideră senior al prozei scurte românești și, fără îndoială, am adăuga, unul dintre cei mai străluciți stiliști ai acestui gen de creație. Impresionant, chiar zguduitor emoțional, articolul lui Ion Caraion despre centenarul nașterii lui Vasile Voiculescu, în care nu a ezitat să evidențieze scene memorabile din existența austeră, chinuită și plină de umilințe, cauzată de comuniști, îndurate de acest scriitor „coborâtor ca din demiurgi“. „Meșter în vorbe grele“, Caraion îl vede pe artist ca pe un „schimnic mâncat de lepra sacră“, cum însuși poetul îl descrisese pe Ghandi. Felicitări coordonatorului revistei pentru aducerea în actualitate a acestui text! Nu același lucru putem spune despre articolul „Când s-a născut Vasile Voiculescu?“, revendicat de Gheorghe Postelnicu. Îmi amintesc bine că același lucru, în format aproape identic, am citit cu mult timp înainte, în una din publicațiile Bibliotecii Județene, coordonată de Alex. Oproescu, care prezenta respectiva controversă ca rezultat unic al contribuțiilor profesorului și publicistului Petre Ștefan și a ziaristului Corneliu Ștefan, tată și fiu. În textul lui Gh. Postelnicu, nici urmă de citat, ceea ce nu e în regulă! De remarcat și studiul lui Marius Râpeanu despre Matei Călinescu, spiritul de elită al generației 60.
La capitolul versuri, semnalăm cele două poeme semnate de N. Gâlmeanu („Ecou“) și Horia Băescu („Umbra“), apoi creațiile lui Aurelian Zisu. Varujan Vosganian, Ștefan Iordache, Dumitru Pană, Gigi Onea, Marius Râpeanu. Acestora li se adaugă studii de istorie literară, texte din diverse creații ale unor autori, cronici literare și de artă plastică etc. Spre cinstea ei, revista face loc în paginile actualului număr rândurilor dedicate centenarului nașterii unui mare rapsod, Petrică Popescu, cel care a văzut lumina zilei la Zaharești (Pănătău), supranumit „fluierașul cu degete de aur“, cel mai mare mesager al cântecului popular buzoian, alături de Benone Sinulescu.