După mai bine de trei ani de proces reluat în această cauză, magistrații Judecătoriei Pătrârlagele au anulat titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie pentru 226 de hectare de pădure retrocedate în 2006 la Gura Teghii lui Nicolae Clăbescu în calitate de moștenitor al Elenei Clăbescu.
Instanța a respins însă cererea Statului Român și a Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA privind anularea actelor subsecvente titlului de proprietate, respectiv a contractelor prin care suprafețele de pădure au ajuns ulterior în posesia concernului IKEA. Decizia nu este definitivă.
„Admite în parte acțiunea principală, așa cum a fost precizată ulterior (filele 25 și 109 din dosar – vol.I). Admite în parte cererea de intervenție în interes propriu a Statului Român, reprezentat de D.G.R.F.P. Galați – A.J.F.P. Buzău, precizată și completată ulterior la 14.05.2015 (fila 88 – vol. VI). Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de R.N.P. ROMSILVA, prin Direcția Silvică Buzău. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei Budiș Monica Ivonne, unită cu fondul la data de 27.01.2016. Respinge în totalitate, ca neîntemeiată, cererea de intervenție în interes propriu, cu precizările și completările ulterioare formulată de intervenienta Budiș Monica Ivonne. Constată nulitatea absolută parțială a Hotărârii Comisiei Județene Buzău nr. 348/19.05.2006, în privința cererii formulată de Clăbescu Nicolae și constată nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie nr. 1/19.06.2006 și a titlului de proprietate nr. 43387/11.10.2006, emise pentru suprafața de 226 ha teren forestier de pe urma autoarei Elena Clăbescu pentru moștenitorul Clăbescu Nicolae. Respinge ca neîntemeiate atât cererea principală, cât și cererile de intervenție formulate de Statul Român și RNP ROMSILVA, în privința anulării actelor subsecvente titlului de proprietate menționat, respectiv: contract de vânzare – cumpărare
autentificat sub nr. 2473/25.10.2006 la BNP <Nica Nicolae Ciprian>; contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2491/26.10.2006 la BNP <Nica Nicolae Ciprian>; contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1405/27.08.2014 la BIN <Pătrășcanu Theodor Vlăduț – Iași> și contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 992/28.05.2015 la BIN Pătrășcanu Theodor Vlăduț – Iași>. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare“, se precizează în soluția instanței de la Pătârlagele.
Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceeași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.
Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la Judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate.
Procuratori din Focșani, în spatele afacerii
După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scînteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului „Enigma“ din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi. Scolopax, reprezentantă de Dragoș Lipan Secu, a cumpărat în județul Buzău 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte.
În ultimii ani, profitând de lacunele legislative, o mână de oameni s-a îmbogățit pe seama moștenirii urmașilor unor mari boieri. Ulterior, cazurile au ajuns și în atenția autorităților judiciare. Doar unii au dat socoteală pentru afacerile de pe urma cărora s-au îmbogățit.
Este și cazul mai multor sute de hectare de pădure de pe raza comunei buzoiene Gura Teghii, ajunse în proprietatea suedezilor de la IKEA prin intermediul unor cetățeni descurcăreți din Vrancea, cu relații la vârful instituțiilor care ar fi trebuit să vegheze la integritatea pădurilor.
Dosarul care vizează anularea, la cererea primarului Gheorghe Băcneanu, a titlului de proprietate asupra unei păduri de la Gura Teghii, retrocedate cu cântec, scoase din proprietatea publică într-un mod dubios și apoi tranzacționate unor personaje controversate, a primit o nouă soluție după șase ani de proces. Cauza a ajuns pe masa judecătorilor în 2011, însă după doi ani de judecată, în 2013, Judecătoria Pătârlagele a respins cerererea. După numai șase luni, dosarul este trimis spre rejudecare, de Tribunalul Buzău, la aceeași instanță. După mai bine de trei ani de cercetare judecătorească, magistrații Judecătoriei Pătârlagele au dat un nou verdict favorabil parțial autorităților buzoiene.
Terenul forestier a intrat, acum trei ani, în posesia grupului suedez care controlează IKEA și care și-ar fi luat măsuri de siguranță în cazul în care, ulterior tranzacției, ar pierde dreptul de proprietate asupra pădurilor. Greengold și-a asigurat o cale de ieșire în cazul în care titlurile de proprietate sunt anulate în instanță. Contractul semnat cu cei de la Scolopax are prevăzute clauze speciale prin care suedezii pot solicita restituirea prețului plătit dacă vor pierde dreptul de proprietate. Este vorba despre 2,634,7412 euro/hectar la un curs e schimb de 4,47 lei/euro.
În județul Buzău, Greengold Value Forest, actualmente S.C. I.R.I. (n.r., IKEA Resource Independence) FOREST ASSETS SRL a cumpărat 226 de hectare de pădure de la Scolopax. Suprafața a fost preluată inițial de Scolopax de la grupul de procuratori „Enigma“din Vrancea și oameni de afaceri din Buzău. Tranzacțiile au intrat și în atenția procurorilor DNA Ploiești. Oamenii legii s-au sesizat și au început urmărirea penală asupra faptei în cazul unor suprafețe de teren forestier care ar fi intrat în posesia Universității Harvard prin intermediul firmei Scolopax. Aceste retrocedări se leagă și de numele unuia dintre inculpații din mega-afacerea cu cele peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza aceleiași comune, din cauza căreia doi foști prefecți de Buzău sunt judecați pentru fapte de corupție.
Este vorba despre Alexandru Lefter, fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) Focșani, care s-ar fi aflat și în spatele retrocedării a peste 200 de hectare de pădure de la Gura Teghii așa-zisului moștenitor al Elenei Clăbescu, Nicolae Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, al cărei reprezentant, care intermedia pentru Harvard cumpărarea de păduri în România, Dragoș Lipan, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Prețul, umflat de patru ori
Cumpărătorul inițial al celor 226 de hectare de teren forestier, tranzacție care face obiectul unui alt dosar investigat de procurorii anticorupție, a fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean din Vrancea, Nelu Scânteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora fostului șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, Alexandru Lefter, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului ,,Enigma“ din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării. Aceștia au plătit pentru pădure 791.000 lei. Însă, a doua zi după parafarea contractului de vânzare-cumpărare, grupul ,,Enigma“ a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei, obținând un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
Târziu, intermediarii vrânceni care au facilitat vânzarea pădurilor Buzăului către Harvard au intrat în vizorul procurorilor pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.
În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu și-au schimbat proprietarul. De tranzacție s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care, pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alți membri „Enigma“, în schimbul a 560.000 lei. Cinci zile mai târziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preț de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.
Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obținut o procură de la Clăbescu, parafată la un notariat din Vrancea. De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu actualul primar al comunei Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate, după ce acesta din urmă a reușit să obțină rejudecarea cauzei. Cercetarea judecătorească s-a derulat greoi, mai ales după decesul lui Nicolae Clăbescu. Moștenitorul acestuia, Radu Eduard Clăbescu, este cel care a fost chemat să răspundă în fața instanței pentru modul în care au fost obținute pădurile respective. În dosarul cauzei apar, ca pârâți, toate pesonajele mai sus menționate ca făcând parte din așa-zisul grup Enigma: Nicușor Cosor, Mariana Cosor, Ion Alexe, Nelu Scânteianu, Gilda Scânteianu, Ionel Guțan, Silica Guțan, Alina Elena Iosif – sora fostului șef ITRSV Focșani Alexandru Lefter, judecat în dosarul „lotului Beganu“ -, soțul acesteia, Ion Iulian Iosif, dar și Scolopax. De asemenea, a fost chemată în instanță Comisia Județeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. Interese în proces mai au și Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Gura Teghii, R.N.P. Romsilva – prin Direcția Silvică Buzău, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău, dar și o persoană fizică. Parte în proces este și actualul deținător al pădurilor obținute de Scolopax – IKEA – prin S.C. I.R.I. FOREST ASSETS SRL (fostă S.C. GREENGOLD VALUE FORESTS S.R.L. – GGVF), dar și S.C. GREENGOLD FUTURE TREES S.R.L.
Potrivit jurnaliștilor de la riseproject.ro, IKEA ar deține în județul Buzău 2.479 ha de pădure.