Orașul Caracal este cunoscut în folclorul urban ca fiind locul care, în urma unui ,,accident de căruță”, a fost popuat cu persoane sărace cu duhul. Nu în sens biblic. Și astfel, se explică multe alte legende, unele cu suport real, altele pure invenții, care circulă, avându-i în prim-plan pe locuitorii acestui oraș oltenesc.
Astfel, se vorbește chiar despre ,,cele șapte minuni din Caracal”, pe care le prezentăm și noi, pe scurt, în cele ce urmează, a opta fiind chiar aceea a ,,accidentului de căruță”: în timpul Revoluției de la 1848, un atelaj plin cu țărani, ,,oameni din prostime”, s-a răsturnat la intrarea în târg. Celelalte șapte se referă la macaraua uitată într-un patrulater format din blocuri, care a trebuit demontată cu ajutorul alteia, incendiul de la sediul pompierilor rămași fără apă, sediul poliției rămas fără ușă timp de trei zile, cât a durat reparația din urma unei tentative de furt care a dus la distrugerea balamalelor, cimitirul de pe strada Învierii, închisoarea de pe strada Libertății, brutăria de pe strada Foamei și singura școală din oraș botezată Școala nr. 2.
În ultimul timp, renumele Caracalului este pus în pericol de Buzău, unde minunile contemporane – toate reale! – conduc tot la ideea unui accident de circulație, în urma căruia un vehicul plin cu oameni s-a deșertat în orașul nostru. Oameni nu săraci cu duhul, ci de cu totul alt soi, al căror caracter se va vedea imediat după lecturarea serialului pe care OPINIA îl începe astăzi. Un serial care nu se va rezuma la șapte-opt minuni, ci se va întinde atât cât este cazul, mai ales în condițiile în care mizăm pe o contribuție consistentă din partea cititorilor noștri, ale căror propuneri le așteptăm. Un serial care va demonstra că, prin minunile ce vor fi semnalate, Buzăul a devenit o adevărată republică, cu legile ei, cu stilul propriu de conducere, cu un mod original de a face afaceri. Nu este Republica din Ploiești a lui Candiano Popescu de la 8 august 1870, născută dintr-o mișcare ce voia abolirea Monarhiei și domnia ,,Boborului” – vorba lui Nenea Iancu-, ci a celor care nu mai știu cum să facă să-și umple buzunarele pe spinarea aceluiași ,,bobor”.
Ca și în Caracal, minunile Republicii Buzău nu sunt ascunse privirii locuitorilor orașului sau județului, ci doar cei ce nu vor să le vadă nu le observă. Sunt la tot pasul, oriunde îți arunci privirea. De la Casa Albă, la Consiliul Județean și Primărie, până la prestatorul de servicii de apă și canalizare care îți vinde noroi la preț de lux sau îți facturează apa meteorică în luni în care nu a picat strop de ploaie. De la ,,Buletinele“ din mall până la repetenta din fruntea învățământului buzoian. Nu spunem azi mai mult, pentru a nu vă răpi plăcerea lecturii în zilele următoare.