În condiţiile actuale, când România traversează una dintre cele mai lungi crize economice ale existenţei sale, când intrarea în spaţiul Schengen este amânată “sine die”, când inflaţia creşte văzând cu ochii, iar veniturile românilor scad corespunzător, s-a descoperit o nouă temă de dezbateri: regionalizarea României prin desfiinţarea actualelor judeţe.
Am considerat că este o “ţintă falsă” întrucât, în mod sigur, acest lucru nu este necesar acum sau poate niciodată.
În condiţiile actuale, când România traversează una dintre cele mai lungi crize economice ale existenţei sale, când intrarea în spaţiul Schengen este amânată “sine die”, când inflaţia creşte văzând cu ochii, iar veniturile românilor scad corespunzător, s-a descoperit o nouă temă de dezbateri: regionalizarea României prin desfiinţarea actualelor judeţe.
Am considerat că este o “ţintă falsă” întrucât, în mod sigur, acest lucru nu este necesar acum sau poate niciodată.
Franţa este organizată pe departamente (judeţe) şi regiuni, iar modelul francez este prezent în procent de 70 la sută în administraţia publică românească. Dacă urmăm acest model, ar trebui, ca pe lângă judeţele existente să înfiinţăm regiunile. E necesară o superbirocratizare? Eu cred că, nu. Este adevărat că s-au creat “familii” care conduc de mult timp unele judeţe, dar acestea aparţin tuturor partidelor politice.
Desfiinţarea judeţelor pentru a nu ajunge la funcţiile respective ale baronilor locali ar lovi în toate partidele politice. Şi atunci se pune întrebarea, care ar fi avantajul nostru, al contribuabililor?
Vom cheltui bani mai mulţi, pentru că oricât de multe sarcini vor prelua primăriile vor rămâne destule documente care vor trebui obţinute de la regiune (Constanţa, în cazul nostru) şi cetăţeanul, în loc să aibă o administraţie aproape, aşa cum este normal, şi-o îndepărtează continuu.
Consider că, mai degrabă, aşa cum s-a limitat numărul de mandate la două, pentru preşedintele României, poate fi limitat numărul de mandate pentru unele funcţii dacă această restricţie nu intră în contradicţie cu drepturile omului.
În concluzie, consider că alegerile din 2012 trebuie să se desfăşoare după legislaţia existentă, urmând ca, imediat, să ne gândim dacă este momentul cel mai propice pentru schimbările administrativ-teritoriale.
Ec. Aurel GUBANDRU este
Preşedintele Asociaţiei Economiştilor din România, filiala Buzău