Primăria Buzău vrea să continue reabilitarea fostei proprietăţi deţinută de Alexandru Marghiloman. Vila Albatros a fost reabilitată deja cu fonduri europene în valoare de 14 milioane lei, iar acum municipalitatea intenţionează să redea strălucirea de altă dată şi celorlalte dependinţe aflate pe proprietatea fostului prim-ministru al României. Este vorba despre casa de oaspeţi şi fostele grajduri, ambele clădiri aflate într-o stare avansată de degradare.
Primarul Constantin Toma a declarat, în cadrul unei emisiuni la FocusTv, că reabiltarea face parte dintr-un proiect mai amplu, care prevede amenajarea întregii proprietăţi deţinută cândva de Marghiloman, incluzând şi zona heleşteului din parc aflat în jurul Vilei Albatros.
,,În acest proiect pe care l-am introdus în această bugetare de 10 milioane de euro pe investiţii, vom avea cai, ponei, vom avea inclusiv amenajare de piste, pentru ca în acest parc să fie ce a fost cândva, inclusiv un muzeu al calului, care nu există la nivel naţional în momentul acesta“, a declarat primarul Constantin Toma.
Povestea Conacului Marghiloman
Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. După ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau. Sub grija lui Gottreau, conacul a devenit o clădire masivă, cu arhitectură în stil franţuzesc. În 1897, a fost inaugurată Vila Albatros, situată într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum locuinţe pentru personal, pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse. Palatul Marghiloman avea 31 de camere şi era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereţii erau tapetaţi cu mătase. Fostul prim-ministru primea aici oaspeţi de seamă printre care şi regele Ferdinant şi regina Maria.
După decesul lui Alexandru Marghiloman, conacul a intrat în continuă degradare. Se zvoneşte că proprietarul terenului, C. Musceleanu, ar fi blestemat să se aleagă praful de orice se construieşte pe acest loc, deoarece terenul respectiv fusese pierdut la cărţi, în favoarea lui Iancu Marghiloman. Perioada interbelică a fost una lipsită de oportunităţi de salvare a ansamblului monumental care a aparţinut marelui politician Alexandru Marghiloman. În anii 1936-1937, Consiliul orăşenesc Buzău a votat exproprierea domeniului Albatros pentru utilitate publică. Intenţia era ca aici să se mute serviciul de salubritate al oraşului şi chiar să se construiască şi un abator.
Au existat multe negocieri între Primăria Buzău şi moştenitorii defunctului Alexandru Marghiloman, aceştia din urmă cerând intervenţia ministrului de Interne. Astfel, în urma analizării plângerii, ministrul a constatat „nulitatea de drept a deciziunii mai sus amintite (exproprierea pentru utilitate publică, n.n.) a cărei executare se va suspenda conform dispoziţiunilor art. 162 din Legea Administrativă”.
Dezastrul abătut asupra moşiei lui Alexandru Margiloman s-a amplificat în anii comunismului. După 1945, clădirile au fost transformate în depozit ILF şi apoi sediu IAS. Parcul din jurul ansamblului arhitectonic a fost distrus în totalitate, iar în locul aleilor cu flori şi arbuşti ornamentali au fost semănate roşii, castraveţi şi varză. Mulţi arbori ornamentali au fost tăiaţi, iar lacul lăsat pradă ierburilor de apă şi stufului.
Din 2008, a trecut de la Ministerul Culturii şi Cultelor în administrarea Primăriei Municipiului Buzău, care a reabilitat Vila Albatros şi parcul ţinând cont de arhitectura originală şi a transformat-o într-un centru cultural. Inaugurarea vilei a avut loc în 2015. Investiţia pentru reabilitarea clădirii s-a ridicat la 14 milioane lei din fonduri europene, iar contribuţia municipalităţii a fost de doar 2 %.