Râmniceanul cu prejudiciul record, de aproape 300 de miliarde lei, adus societății pe care o administrează – prin retragerea a peste 26 milioane lei noi din conturi și casierie -, dar și statului, prin sustragerea de la plata TVA, este unul dintre artizanii mega-afacerii cu medicamente false pentru cancer, mecanism pus la cale de soții Robertino și Mariana Stan, administratori ai firmelor Cross Pharm, Benedict Pharma și Farmacia Vitaplus Cernica.
Cei doi au fost reținuți de polițiștii bucureșteni la sfârșitul lunii ianuarie 2015, în urma a zeci de percheziții la domiciliile unor persoane și la sediile unor societăți comerciale din București și județele Ilfov, Iași, Ialomița, Argeș, Olt, dar și Buzău, la Rm. Sărat și într-o comună limitrofă, ancheta vizând fapte de evaziune fiscală și spălare de bani prin comerțul cu medicamente contrafăcute pentru boli grave.
La Râmnic, trei locuințe au fost scotocite atunci de polițiști în căutarea de medicamente despre care se presupunea că ar fi falsificate ori de documente care să dovedească activitatea infracțională a unei rețele care procura din medicamente false din Grecia și Bulgaria. Vizată de percheziții a fost și o locație dintr-o comună din zona Râmnicului, unde oamenii legii aveau informații că ar funcționa un depozit, însă, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, s-a dovedit că adresa era una fictivă.
De la Rm. Sărat, polițiștii nu au plecat însă cu mâna goală, ci cu unul dintre artizanii afacerii ilegale cu medicamente oncologice contrafăcute. Este vorba despre, Alexandru Robert Oprea, cel care acum este cercetat la Buzău într-un nou dosar de evaziune fiscală -record și a fost reținut la sfârșitul lunii ianuarie, fiind administratorul uneia dintre firmele ce făcea parte din circuitul fictiv conceput de capii rețelei. Ulterior, judecătorii au decis să-l pună sub control judiciar, măsura preventivă împotriva lui fiind menținută și în acest moment.
În urma perchezițiilor din ianuarie, opt persoane au fost reținute de polițiști. Este vorba despre soții Robertino și Mariana Stan, urmăriți penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani, contabila Luminița Costin, pentru complicitate la evaziune fiscală și spalare de bani, Alexandru Robert Oprea, pentru complicitate la evaziune fiscală, iar alți patru – ștefan-Florin Clinciu, Pavel-Marian Usturoi, Gheorghe-Aurelian Anghel și Gheorghe Clinciu – pentru spălare de bani, a precizat, la acel moment, Parchetul instanței supreme. Arestat preventiv nu a fost decât unul dintre ei, Robertino Stan.
Robertino și Mariana Stan, soț și soție, în calitate de administratori de drept și de fapt ai celor trei societăți comerciale mai sus menționate, spun procurorii, au prejudiciat bugetul de stat cu circa 3 milioane euro, prin înregistrarea în evidențele financiar contabile de cheltuieli fictive reprezentând facturi de prestări servicii. Acest mecanism a fost creat de cei doi inculpați cu concursul inculpaților Luminița Costin (contabila celor trei societăți comerciale) și Alexandru Robert Oprea, administrator al altei firme ce făcea parte din circuitul fictiv conceput.
Cel de-al doilea mecanism infracțional de disimulare a adevăratei naturi a dispoziției, circulației și proprietății sumelor de bani a fost realizat în mod empiric, prin întocmirea de contracte de împrumut între S.C. CROSS PHARM S.R.L. și mai multe persoane fizice, deși societatea nu avea acest obiect de activitate, ci desfășura operațiuni de comerț cu medicamente. În acest fel, o parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat a fost supusă procesului de spălare a banilor, prin transferuri bancare, urmate de retragerea zilnică de la ATM-uri și folosirea disponibilului în interes personal sau în activitatea societăților, fără a se cunoaște cu exactitate circuitul sumelor de bani după retragerea din unitățile bancare, astfel fiind disimulate proveniența, circuitul și proprietarul real al banilor.
Cum acționa rețeaua
Din Grecia și Bulgaria erau achiziționate flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys și Hereceptin – toate medicamente contra cancerului -, care nu conțineau substanța activă decât în cantități foarte mici. Apoi medicamantele erau vândute în țări din UE mai ieftin cu o treime față de prețul pieței, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienții străini. În România, prețul de piață al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe. Astfel, medicamentele contrafăcute au ajuns din România în țări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie. Întreaga tărășenie a ieșit la iveală după ce mai mulți bolnavi de cancer au reclamat că au achiziționat citostatice contrafăcute de la un lanț de farmacii, despre care știau că au produse mai ieftine. Medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conțineau substanța activă care ar fi trebuit să-i ajute.