Oamenii statului, plătiţi să apere pădurile de hoţi, vor fi obligaţi să-şi facă, în sfârşit, datoria.
Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Gărzile Forestiere, împreună cu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi ocoalele silvice de regim, au început demersurile pentru preluarea în pază a tuturor suprafeţelor de pădure nepăzite la acest moment din România, indiferent de forma de proprietate. Măsura este prevăzută în noul Cod Silvic (Legea 175/2017), intrat deja în vigoare.
Suprafaţa totală de pădure care va beneficia de pază este peste 450.000 de hectare. Motivele pentru care această suprafaţă a fost nepăzită până acum sunt multiple: litigii sau necunoaşterea proprietarului-, iar atunci ocolul silvic nu a avut cu cine să încheie contractul de servicii-, dimensiunea redusă a suprafeţelor, care nu generează profit şi, astfel, proprietarii nu şi-au permis plata serviciilor de pază.
La nivelul judeţului Buzău, peste 16.000 de hectare de păduri, din aproape 157.000, nu sunt păzite, iar consecinţele s-au văzut în timp. ,,S-a dovedit că aceste suprafeţe, fiind nepăzite, sunt ţintele preferate ale hoţilor şi surse predilecte pentru tăierile ilegale. Ca parlamentar, anul acesta am modificat Codul Silvic şi am introdus noi prevederi importante, printre care şi aceasta. Odată cu intrarea în vigoare a legii, ca ministru, am şansa să o pun în aplicare. Şi vă garantez că vom mobiliza toate resursele din teritoriu, astfel încât niciun metru pătrat de pădure din România să nu mai rămână nepăzit”, a declarat Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor.
Pentru pădurile cu o suprafaţă mai mică de 30 de hectare, costurile pentru pază sunt suportate de la bugetul de stat şi vor fi plătite direct ocolului silvic care prestează serviciile. Această prevedere se regăsea şi în vechea formă a Codului Silvic, însă era aplicabilă doar pentru pădurile cu proprietar cunoscut. Noua formă a Codului permite asigurarea serviciilor de pază şi pentru pădurile cu proprietar necunoscut sau pentru care nu s-a stabilit încă succesiunea.
În plus, devine obligatorie preluarea în pază şi a suprafeţelor mai mari de 30 de hectare, care nu au încheiate contracte de servicii silvice. Aceste suprafeţe vor fi preluate în pază automat de către ocoalele silvice, iar contravaloarea serviciilor va fi facturată către proprietar/succesorul în drepturi. În acest moment, Direcţia Silvică Buzău asigură paza gratuit pentru o suprafaţă de peste 250 de hectare şi sunt solicitări pentru alte 500 de hectare.
Este cunoscut că în ultimii zece ani cel puţin, nordul judeţului a fost defrişat bucată cu bucată chiar sub nasul celor care trebuiau să protejeze pădurea. Câteva mii de hectare de pădure au fost la mâna „toporatorilor”, iar responsabilii de protecţia lor par depăşiţi de situaţie, odată ce furturile de lemn au loc atât în pădurile private cât şi în cele ale statului.
Deşi, oficial, judeţul Buzău nu se numără printre judeţele devastate de tăietorii ilegali, cantitatea de lemn scoasă din păduri nu poate fi exact estimată iar, ca urmare, nici prejudiciul creat de mafia lemnului. Problema este că aceia care distrug pădurile nu ajung să fie pedepsiţi, iar o verigă importantă sunt proprietarii gaterelor, care cumpără şi prelucrează lemn furat sau tăiat ilegal. Gura Teghii este doar un exemplu. Se taie masiv pădure la Lopătari, Năieni ori Siriu, unde camioanele pline cu buşteni au făcut ani de zile autostradă din Valea Caşocii, sfidând restricţiile de tonaj impuse de autorităţi şi distrugând în urma lor drumurile. Peste tot, cioatele au rămas mărturie a jafului. Hoţii par să nu aibă nicio teamă, ba chiar au prins curaj pe fondul lipsei de reacţie a oamenilor statului. Îns, mulţi spun că, de multe ori, şi pădurarii îi protejează pe hoţii de lemne. Iar efectele jafului din munţi se văd cu ochiul liber: în fiecare an, zonele despădurite sunt lovite de viituri devastatoare.