O persoană din trei va avea nevoie, la un moment dat, de psihoterapie, estimează OMS, în urma unui studiu complex finalizat anul trecut
Un semnal de alarmă a fost transmis, la sfârșitul anului trecut, de Organizația Mondială a Sănătății, potrivit căruia una din trei persoane va avea, la un moment dat, o tulburare psihică. Alături de terapiile tradiționale, psihoterapia are un rol eficient în tratamentul tulburărilor psihice. Din păcate, în România există doar 1.200 de psihoterapeuți înregistrați în FRP, adică cinci psihoterapeuți la suta de mii de locuitori, ceea ce face să fim pe ultimele locuri în Europa. Mai mult, România nu stă prea bine nici în privința statutului acestei profesii, care este insuficient reglementat, în legislația românească neexistând titulatura de psihoterapeut, ci doar aceea de psiholog .
Legea 213 privind dreptul de liberă practică al psihologilor, definește psihoterapia, la “Condiții de atestare, acreditare și certificare”, ca fiind “intervenția psihologică realizată științific și în spirit umanist, în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale, în scopul modificării factorilor psihologici implicați în tulburările psihice, psihosomatice și în tulburările somatice precum și în situații de risc”.
Rostul psihoterapiei
Psihoterapia poate fi descrisă ca o formă de tratament psihologic care are loc în cadrul și pe baza unei relații interpersonale între client sau pacient și terapeut. Potrivit președintelui Colegiului Psihologilor Buzău, Petrică Alexa, psihoterapia are “în primul rând rolul de a ne face să conștientizăm și să exprimăm în cuvinte totalitatea lucrurilor la care ținem și de care ne agățăm dar care constituie <un ballast> pentru psihic, pentru a ne ajuta să înțelegem că nu mai avem nevoie de ele. Principalul rol al psihoterapeutului este acela de a împrospăta dorințele, în vederea reorientării către acțiuni care să conducă la satisfacții. Psihoterapia nu vindecă, așa cum o face terapia medicamentoasă, ci urmărește ca omul să fie ajutat să-și refacă povestea individuală și să identifice căi și mijloace de a se reorienta potrivit dorințelor proprii, concentrându-și energia psihică spre acțiuni pozitive. Stresul cotidian face ca numeroase persoane să uite să se bucure, să nu observe ceea ce poate contribui la atingerea unor satrisfacții familiale, profesionale sau în afaceri și să ia totul în tragic. Asta nu înseamnă decât că-și creează condiții pentru a se confrunta cu o tulburare psihică mai ușoară sau mai gravă. Aici intervine rolul psihoterapeutului, care ajută această persoană să-și canalizeze energiile spre acțiuni pozitive, care-i aduc satisfacții”.
Necesitate sau moft?
Specialiștii apreciază că psihoterapia devine o necesitate atunci când mediul de creștere al individului a fost neprielnic și, din motive de dezvoltare, persoana solicită ajutor calificat, ori când o persoană se simte depășită de problemele din viața ei, iar mecanismele ei de adaptare care până acum s-au dovedit utile au “trădat-o”. Sau atunci când medicul psihiatru, și nu numai, recomandă psihoterapia ca tratament complementar în cazul unor tulburări psihice severe sau psihosomatice.
“În prezent, anxietatea și depresia sunt principalele afecțiuni care îi trimit pe români la psihoterapeut. Cauza este, de multe ori, stresul major la care suntem supuși și la care mulți nu fac față, mai ales persoanele tinere, elevii și în special copiii ai căror părinți sunt plecați la lucru în străinătate. Cu ajutorul psihoterapiei pot fi combătute și alte tulburări psihice, cum ar fi: traumele, abuzurile, crizele de viață, pierderile și tulburările de stres post-traumatic. Psihoterapia, împreună cu terapiile tradiționale, conduce la remiterea episodului depresiv și la prevenirea recăderilor”, explică psihologul Alexa.
Criză de specialiști
“Psihoterapia poate asigura în viața persoanei atât schimbări la nivel individual, cât și social. Uneori putem vorbi despre schimbări structurale, care au consecințe favorabile asupra persoanei, dar și al grupului din care face parte. Individul poate fi astfel antrenat să își gestioneze gândurile și emoțiile la fel cum face cu lucrurile din lumea exterioară, astfel încât să treacă cu bine peste factorii de stres care îi afectează structura de apărare psihică”, mai spune Alexa.
Federația Română de Psihoterapie are peste 1.170 de membri calificați, dar numai 31 de psihoterapeuți dețin un certificat CEP (5/100.000 de locuitori), recunoscut în Uniunea Europeană, în timp ce media europeană este de 2.000 de psihoterapeuți la suta de mii de locuitori.
“Colegiul Psihologilor din România a atras de nenumărate ori atenția asupra faptului că profesia de psihoterapeut și beneficiile actului psihoterapeutic merită o susținere și reglementare legislativă adecvată, pentru a nu se mai confunda profesia de psihoterapeut, cu cele de psiholog, psihiatru sau asistent social. Este important să știm că psihologul lucrează cu oameni sănătoși care au nevoie de consiliere psihologică, psihiatrul tratează oamenii bolnavi și le oferă consiliere medicală și tratament biologic, asistentul social lucrează cu familii, în timp ce psihoterapeutul oferă o terapie personală atât pentru oameni sănătoși cât și pentru cei bolnavi, complementar la terapiile de bază”, explică psihologul Alexa.
O nouă legislație
Începând de anul trecut, Colegiul Psihologilor din România a intensificat demersurile la nivelul Guvernului pentru a arăta că “cele mai multe țări europene conțin prevederi pentru decontarea serviciilor de psihoterapie din fondurile de asigurări, într-un număr limitat de ședințe, restul de ședințe necesare fiind plătite din resursele proprii ale pacientului. Serviciile de psihoterapie nu sunt numai <servicii de menținere a sănătății (mintale)>, ci și acte terapeutice, la fel de eficiente ca și administrarea unui medicament sau a unei proceduri fizice: radioterapie, fizioterapie sau altele. La noi, de psihoterapie se beneficiază numai dacă persoana plătește integral din banii proprii. Există o soluție de compromis, în care un medic psihiatru poate recomanda un psiholog, urmând să-i deconteze serviciul din banii încasați de el pentru serviciile contractate cu Casa de Asigurări, dar asta este aproape o utopie”, arată psihologul de ce este necesară o legislație armonizată cu cea europeană, exprimându-și speranța că noua lege a sănătății, care a generat atâtea controverse, va fi până la urmă elaborată corect și complet.
Costul unei ședințe de psihoterapie variază între 45 și 90 de lei, iar rezultatele încep să se observe după aproximativ 10 ședințe.