Noul Cod penal și noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare de la 1 februarie, iar printre principalele modificări se numără arestul la domiciliu, eliminarea pedepselor pentru minori și introducerea sistemului zilelor amendă.
În plus, prostituţia a fost scoasă din rândul infracţiunilor, fapta devenind o simplă contravenție. Astfel,
persoanele care practică prostituția nu vor mai fi trimise la închisoare, ci vor primi doar sancțiuni contravenţionale.
Alte modificări îi au în prim plan pe conducătorii auto. Vechile reglementări prevedeau că un conducător auto prins cu o alcoolemie în sânge de 0,8 grame la mie riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. De sâmbătă, cei care se urcă băuţi la volan pot scăpa doar cu o amendă penală, în funcţie de gravitatea faptei comise în această stare. Mai mult, noul Cod Penal lasă o portiţă liberă şoferilor, deoarece alcoolemia ce va fi luată în considerare într-un dosar penal va fi cea de „la momentul prelevării mostrelor biologice”. Anterior, nivelul de alcoolemie inclus într-un rechizitoriu era cel de la momentul comiterii faptei, stabilit pe baza unei expertize medico-legale.
Una dintre cele mai importante modificări ale noului Cod de procedură penală se referă la separarea funcţiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi şi cea a judecătorului de cameră preliminară. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este cel care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia, soluţionează în cursul urmăririi penale cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări privind: măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege, încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, administrarea anticipată a probelor. Aceasta înseamnă că, în cursul urmăririi penale, orice măsură ce ar putea să afecteze drepturile şi libertăţile părţilor este fie supusă, fie dispusă cenzurii judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Arestul la domiciliu, permisiv
O altă modificare a Codului de procedură penală se referă la măsurile preventive, interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara fiind eliminate, introducându-se, astfel, arestul la domiciliu. Conform acestor modificări, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii sau experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.
În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, cel care se află în stare de arest la domiciliu poate părăsi imobilul fără permisiunea oamenilor legii, informând imediat despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.
Noul Cod penal prevede și introducerea sistemului zilelor-amendă. La o astfel de sentinţă, se va stabili un număr de zile amendă, cuprins între 30 şi 400, care se va înmulţi cu valoarea corespunzătoare unei zile amendă, cuprinsă între 10 şi 500 de lei.
Minorii, sancționați prin măsuri eductive
O altă modificare a Codului penal se referă la faptul că nu mai sunt prevăzute pedepse pentru minori. Ei vor fi sancţionaţi exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât şi neprivative de libertate. În prima categorie se încadrează internarea într-un centru educativ sau unul de detenţie. Celelalte măsuri se referă la stagiul de formare civică, supravegherea sau consemnarea la sfârşit de săptămână.
Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor va fi infracţiune. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul difuzării imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, în continuare, considerată o infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice.
O altă noutate pe care o aduce Codul penal de la 1 februarie este infracțiunea de obstrucționare a justiției, ce se referă la împiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informaţiile cerute la dispoziţia lui. Pedeapsa pentru această infracțiune este închisoarea de la trei luni la un an.
Totodată, se sancţionează folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, în cazul unui funcţionar public care solicită favoruri de natură sexuală la întocmirea unui act. În plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale, nu va reprezenta infracţiunea de hărţuire sexuală doar în cazul în care aceasta este înfăptuită de şefi, ci şi atunci când ea este făcută de colegi.
O altă modificare ce va intra în vigoare de la 1 februarie se referă la faptul că, deşi este în continuare incriminată, eutanasia nu mai este calificată drept omor calificat.
Pe de altă parte, urmărirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce îi cauzează o stare de temere constituie infracţiunea de hărţuire.
O altă modificare a Codului penal are în vedere recidiviştii. Astfel, persoanele care comit fapte în stare de concurs sau recidivă vor avea parte de sancţiuni mai drastice. Dacă se comit mai multe infracţiuni în concurs, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea şi un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. În cazul recidiviştilor, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.
Pedepse modificate
Pentru unele infracţiuni limita superioară a pedepselor este mai mică decât în vechiul cod. De exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la un an, pentru înşelăciune de la 15 la 3 ani.
Pentru alte infracţiuni scade atât minimul, cât şi maximul legal. Pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori era 5-15 ani şi scade la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu era 6 luni-4 ani şi scade la 3 luni-2 ani; delapidarea era sancţionată cu 1-15 ani închisoare, noul cod prevede 6 luni-7 ani.
Pentru un număr mai mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei. Astfel, la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal.
De exemplu, la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani. Iar pentru alte fapte cresc ambele limite: la încăierare pedeapsa era o lună-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivă era sancţionată cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2-7 ani.
Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani.
Cele mai multe infracţiuni se urmăresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un număr de 5 infracţiuni din Codul Penal şi mai multe infracţiuni din şase legi speciale, părţile pot pune capăt procesului prin împăcare. Există şi un număr de 25 de infracţiuni în Codul Penal şi alte infracţiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca să înceapă urmărirea penală.