*Urmaşul pretins al Buzeştilor, Teoder Năstase, a cedat cu scandal administrarea staţiunii
*Secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, susţine că printr-un parteneriat cu un investitor din Brăila se va relansa activitatea de cercetare
*Urmaşul pretins al Buzeştilor, Teoder Năstase, a cedat cu scandal administrarea staţiunii
*Secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, susţine că printr-un parteneriat cu un investitor din Brăila se va relansa activitatea de cercetare
Staţiunea de Dezvoltare pentru Ovine Ruşeţu are toate şansele să se fie repopulată şi să îşi relanseze activitatea de cercetare şi ameliorare a raselor de ovine şi caprine printr-o colaborare cu un investitor privat din judeţul Brăila.
Soluţiile salvatoare pentru unitatea fanion de cercetare în domeniul zootehnic din judeţul Buzău vin din partea reprezentanţilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti", care au decis să treacă unitatea din Ruşeţu în subordinea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas. Totodată, conducerea Academiei a făcut o selecţie de oferte pentru arendarea unei suprafeţe de 1.745,16 ha din proprietatea privată a staţiunii, prin caietul de sarcini stabilind o serie de măsuri de susţinere a activităţii de cercetare şi de repopulare a staţiunii, dar şi de încurajare a activităţilor de valorificare a subproduselor obţinute.
În final, potrivit datelor furnizate de secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, firma selectată a fost SC Gropeneanu Com SRL, din Brăila, care îl are ca administrator pe Aurel Gropeneanu, investitor care va susţine un program de investiţii în valoare totală de 2,8 milioane de euro pe plan local, la Ruşeţu.
Rase superioare de ovine, cumpărate din Franţa
Secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, este optimist în ceea ce priveşte viitorul Staţiunii din Ruşeţu, explicând că din start un prim câştig al parteneriatului cu investitorul din Brăila este obţinerea unei arende de 750 lei/ha/an, pe care o consideră printre cele mai bune din ţară, mai ales având în vedere faptul că există şi teren care nu este productiv. De asemenea, reprezentantul Academiei susţine că vor fi făcute investiţii de amploare, de la reabilitarea saivanelor şi până la lucrări de îmbunătăţiri funciare.
“ Pentru activitatea de cercetare, dar şi pentru comuna Ruşeţu, acest tip de parteneriat va însemna păstrarea şi dezvoltarea activităţii la Staţiunea de Dezvoltare pentru Ovine Ruşeţu. Vor fi create între 30-40 de locuri de muncă, dintre care minimum 15 de pe plan local şi vor fi făcute investiţii de 2,8 milioane de euro în reabilitarea saivanelor, a construcţiilor, în achiziţia unor aparate de muls automat şi a unor amenajări şi aparate necesare preparării laptelui obţinut în produse finite. Totodată, se va investi şi pentru valorificarea pieilor de animale şi a lânii, fiind posibilă chiar susţinerea activităţii unei fabrici de cojoace, ceea ce pentru comunitatea din Ruşeţu ar fi ceva deosebit. O altă obligaţie a investitorului este de a achiziţiona minimum 3.000 de capete de ovine şi 200 de caprine, inclusiv din rase superioare de lapte şi carne din Franţa, pentru a fi posibilă derularea activităţii de ameliorare de către cercetătorii noştri. Tot la Ruşeţu vor fi susţinute şi lucrări de îmbunătăţiri funciare, de aducţiuni de apă, de reabilitare a perdelelor de protecţie. În afara acestor investiţii, staţiunea va mai beneficia şi de o sumă de 200.000 lei/an ( două miliarde lei vechi) în programele de cercetare-dezvoltare”, ne-a declarat secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, precizând totodată că contractul cu firma din Brăila este încheiat pe o perioadă de 20 de ani, până la amortizarea investiţiilor, ulterior investiţiile făcute rămânând în proprietatea Academiei.
Staţiunea Experimentală Ruşeţu, un nume cu renume
Activitatea de cercetare în domeniul zootehnic în comuna buzoiană are tradiţii încă din anul 1919, aici funcţionând Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, munca de cercetare luând apoi amploare după 1969, când, pe lângă activitatea de la herghelia ce funcţiona în comună, reprezentanţii Ministerului Agriculturii de la acea vreme au dat în folosinţă noi suprafeţe de teren pentru baza furajeră şi au iniţiat construirea de clădiri noi pentru laboratoare şi producţie, dotate cu aparatura necesară pentru efectuarea cercetărilor specifice.
Potrivit monografiei “Ruşeţu – satul de pe Domeniile Coroanei – 500 de ani de atestare documentară”, lucrare realizată de Valeriu Niculescu şi Emil Ţepeluş, activitatea desfăşurată aici a permis ca unitatea să devină una din principalele staţiuni experimentale din subordinea Institutului de Cercetări Zootehnice. Astfel, aici s-a reuşit crearea unor noi rase de animale, cum ar fi : porcul românesc de carne, numit şi porcul de Ruşeţu, tipul de cal semigreu şi ovine pentru lână şi pentru lână şi carne. Potrivit aceleiaşi surse, iniţial în ceea ce priveşte ovinele, Domeniul Coroanei a livrat exemplare de Ţigaie ameliorată cu Merinos, iar până în 1935, când s-au procurat oi Ţigăi, existau aici varietatea ruginie de la Slobozia şi s-au crescut şi ovine Carnabat. Ca staţiune specializată strict în creşterea ovinelor se transformă în 1981, printr-un decret de la nivel central, urmare a activităţilor şi eforturilor cercetătorilor din Staţiunea Ruşeţu în acelaşi an se declară rasa de creaţie autohtonă, Ţigaia de Ruşeţu.
Conducere nouă
O altă decizie recentă a reprezentanţilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti"a vizat şi schimbarea conducerii Staţiunii de Dezvoltare pentru Ovine Ruşeţu. Astfel, începând cu data de 8 august, locul de director al cercetătorului ştiinţific Lucreţia Năstase a fost luat de ing. Ionel Dumitru.
Potrivit datelor furnizate de secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu, decizia a avut la bază atât starea în care a ajuns în ultimii patru ani Staţiunea Ruşeţu, cât şi criteriul vârstei fostului director. Totodată, reprezentantul Academiei a menţionat şi greutăţile întâmpinate de inspectorii care aveau ca sarcină să realizeze controlul de audit al unităţii, soţul fostei directoare, Teodor Năstase, medicul veterinar fiind cunoscut buzoienilor pentru acţiunile sale de recuperare a peste 60.000 ha de pădure, în calitate de descendent al boierilor înrudiţi cu Fraţii Buzeşti, opunându-se acţiunilor de verificare.
“Din păcate, acum este o ruşine ce este la Staţiunea Ruşeţu. Totul este în paragină. La controlul de audit nu a vrut să permită accesul în incintă. A fost dat foc unei mirişti, de a fost nevoie să vină cineva de la Garda de Mediu. Toate astea însă au trecut şi sperăm să se revină la normalitate”, a concluzionat secretarul general al Academiei, prof. univ. dr. Marian Ianculescu.