Agenţia de Mediu nu a dat proiectului avizele necesare, deoarece locaţia aleasă de Primăria Mânzăleşti se suprapune peste aria protejată, iar acum, administraţia locală riscă să nu mai prindă finanţare
Reprezentanţii Primăriei Mânzăleşti au întâmpinat greutăţi în obţinerea avizelor necesare pentru Planul Urbanistic Zonal „Amenajare platou carstic Meledic” pentru realizarea lucrărilor de amenajare în scop turistic a zonei. Proiectul administraţiei comunei, de amenajare a zonei menţionate, se număra printre obiectivele cuprinse în lista de programe şi proiecte noi de investiţii în turism cu finanţare prin ministerul de resort. Principalul motiv al demersurilor îl constituia necesitatea stabilirii efectelor potenţiale asupra mediului produse prin propunerile de amenajare a teritoriului, noul plan urbanistic propunând extinderea suprafeţei de intravilan cu 8,78 hectare, iar zona studiată se suprapune peste situl de importanţă comunitară „Platoul Meledic”.
De aceea, Agenţia de Mediu nu a dat avizul necesar, pentru că, fiind arie protejată, acolo nu se poate construi. Acum, administraţia locală caută soluţii pentru ca proiectul să meargă mai departe. Din suprafaţa de 67 de hectare a Platoului Meledic, circa două hectare reprezintă zonă protejată.
Primarul comunei, Valeriu Beşliu, spune că va fi schimbată locaţia investiţiei, însă în acelaşi timp trebuie urgentate procedurile pentru a mai putea prinde fonduri în perioada imediat următoare. Totul depinde acum de cât de repede se va obţine aviz pentru noul proiect de la Institutul Naţional de Proiectare Dezvoltare în Turism pe locaţia nouă. Modificările trebuie finalizate până în aprilie-mai pentru a nu se pierde finanţarea.
Investiţii de 900.000 euro
„Trebuie să ieşim din zona protejată şi vom muta locaţia 300 de metri mai jos, în zona Castelului. Am discutat şi cu proiectantul, am ajuns şi la o înţelegere cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism să mutăm locaţia”, a precizat primarul Valeriu Beşliu. Acesta spune că toate aceste demersuri sunt necesare pentru a fi posibilă finanţarea propriu-zisă a lucrărilor de amenajare în scop turistic a zonei, investiţii care vor asigura relansarea activităţilor turistice, cât şi asigurarea unor surse suplimentare de venituri la bugetul local. „Proiectul nostru cuprinde investiţii de aproape 900.000 de euro, din fonduri nerambursabile, prin care se vor amenaja opt bungalouri cu câte două camere de cazare, un spaţiu pentru campare cu 48 de locuri, o parcare pentru 30 de maşini şi un centru de informare şi documentare turistică, la care se adaugă un loc de belvedere”, ne-a declarat primarul comunei Mânzăleşti, Valeriu Beşliu. Documentaţia întocmită pentru realizarea acestor obiective a fost avizată favorabil de Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului încă de anul trecut, cu amendamentul obţinerii acordului de mediu, după care va urma parcurgerea celorlalţi paşi organizatorici pentru începerea investiţiilor cuprinse în proiect. Hotărârea de Guvern iniţială pe care a fost prins proiectul viza finanţare din fonduri guvernamentale, acum rămâne de văzut din ce surse vor fi asigurate fondurile şi cum vor decurge discuţiile cu cei de la Ministerul Turismului.
Ruine ale fundaţiei care ar fi trebuit să susţină Castelul Peleş
Platoul Meledic este în acelaşi timp sit de importanţă comunitară şi rezervaţie de importanţă naţională, datorită unicităţii lui.
La circa un kilometru distanţă de platoul Meledic, într-o pădure de tei, se află Peştera de Sare, unică în Europa prin modul de formare. Se spune că lungimea peşterii depăşeşte 30 de kilometri, iar unele săli au înălţimi de aproape 200 de metri. Intrarea în grotă a fost blocată cu câţiva ani în urmă de o alunecare de teren, care a format în munte un crater cu pereţi albi, adânc de peste 100 de metri. De asemenea, aici există o serie de elemente faunistice deosebite, cu caracter submediteranean: scorpion carpatic, o specie românească de termite, mojdrean, scumpie. Bătrânii spun că platoul Meledic este prima locaţie pe care Regina Maria ar fi ales-o pentru construirea Castelului Peleş. Moartea arhitectului, însă, a determinat-o pe Regină să decidă schimbarea amplasamentului. Astăzi, în acel loc, sunt încă vizibile ruinele fundaţiei ce ar fi trebuit să susţină Palatul Regal.