*Gheorghe Brotea spune că, pentru înfiinţarea unei noi ferme de porci, se cereau garanţii reale de 1,2-1,3 milioane de euro
*Gheorghe Brotea spune că, pentru înfiinţarea unei noi ferme de porci, se cereau garanţii reale de 1,2-1,3 milioane de euro
Iniţiatorii unui proiect de investiţii în comuna Stâlpu, selectat la finanţare prin Măsura 121 de susţinere a modernizării exploataţiilor agricole încă din anul 2009, s-au văzut nevoiţi să rezilieze contractul încheiat cu Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Buzău.
Povestea renunţării la o investiţie cu o cofinanţare de 500.000 euro din fonduri europene este o realitate destul de neplăcută pentru cei trei asociaţi ai SC Suin Prod Stâlpu SRL, mai ales că Maria Dobrescu, Constantin Vlad şi Gheorghe Brotea mai deţin împreună, în cote egale de 33,3 la sută, SC Ferma Verom SRL, tot din localitatea Stâlpu şi tot cu acelaşi obiect de activitate, creşterea porcilor. Având în vedere experienţa acumulată la primul proiect, de 750.000 euro, derulat cu fonduri SAPARD, cei trei investitori au fost în primă fază destul de optimişti, considerând că nu vor întâmpina probleme în punerea în practică a investiţiei.
În final însă, lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanţării s-a dovedit un adevărat obstacol, Gheorghe Brotea explicând că nu a existat instituţie bancară din România care să nu fi fost luată la pas din dorinţa de a obţine un credit acceptabil pentru derularea investiţiei, dar de la toate auzeau cam acelaşi răspuns: “Aveţi nevoie de garanţii reale”.
“Dacă aveam garanţii reale de un milion de euro, nu mai îngrijeam porci”
Contactat telefonic, Constantin Vlad, unul dintre asociaţi ne spune că birocraţia bancară este principalul motiv care i-a determinat să renunţe la proiectul cu finanţare europeană, explicând că cel mai bine ar fi să obţinem detalii la faţa locului, la Stâlpu, unde poate fi găsit partenerul său, Gheorghe Brotea.
La ferma din Stâlpu, asociatul Gheorghe Brotea ne invită să vizităm prima fermă realizată cu fonduri SAPARD, explicându-ne că cea de-a doua fermă de îngrăşare a porcilor ar fi urmat să fie construită pe terenul de alături.
“Trebuia să construim o fermă de porci cu două adăposturi, cu o capacitate de 1.800 de capete/serie, cu o investiţie de un milion de euro. Documentaţia depusă în perioada 2008-2009 a fost aprobată de APDRP Constanţa şi, în primă fază, ar fi trebuit să facem toată investiţia cu propriile noastre resurse. Mai exact, trebuia să declare la Constanţa că am sursă de finanţare proprie şi să mă apuc de construcţie sau să aduc o scrisoare de confort prin care să se vadă că una din băncile de pe planeta România ar fi finanţat acest proiect. Am fost la toate băncile din ţară, dar toate cer garanţii reale de 1,2-1,3 milioane de euro… Eu aş fi fost atât de idiot să am un milion de euro şi să mă ocup de porci. Aş vinde acele garanţii reale şi aş avea dobânzi de 60.000 de euro/an, bani pe care nu îi câştig în primii 7-8 ani de muncă în acest domeniu. Nu aş fi avut nevoie nici de casă, pentru că mi-aş fi permis să merg cu familia mea oriunde în lume“, ne-a explicat Gheorghe Brotea.
Un alt dezavantaj pentru iniţiatorii proiectului de investiţii în relaţia cu băncile îl constituie faptul că ar fi trebuit să plătească dobândă din prima lună.
Potrivit explicaţiilor date de Gheorghe Brotea, la niciuna dintre băncile unde a purtat discuţii nu se lua în calcul acordarea vreunui termen de graţie pentru credit. “Este o primă mare problemă pentru ceea ce înseamnă fonduri în agricultură şi proiecte în acest domeniu de activitate. Peste tot se spune că nu sunt proiecte, dar în cazurile în care sunt şi oamenii nu au acces la finanţări din bănci, ce se mai poate comenta?!”.
Pentru a ilustra mai clar ce înseamnă lipsa de flexibilitate a băncilor, Gheorghe Brotea a făcut mai multe calcule, aritmetica dobânzilor pusă în balanţă cu cea a banilor din vânzări determinându-I să renunţe la finanţarea de o jumătate de milion de euro. “Pentru un credit de 500.000 euro, cât era partea de cofinanţare, ceea ce la un curs de 4,3 lei/euro înseamnă 2.150.000 lei, la o dobândă de 14-15-16 la sută cât este dobânda la creditele agricole, noi ar fi trebuit să plătim 258.000 lei dobândă pe 12 luni, deci o dobândă de 21.500 lei pe lună. Până reuşeşti să obţii toate autorizările şi să faci popularea fermei cu animale durează două luni, interval în care trebuie să plăteşti la bancă 43.000 lei dobândă, adică 430 milioane de lei vechi, să înţeleagă toată lumea. După ce ai populat, durează cel puţin 110 zile până porcii ajung la greutatea de livrare spre abatorizare. Mai sunt de calculat şi banii cheltuiţi pentru cumpărarea purceilor de îngrăşat, curent, salarii, toate care trebuie plătite dintr-o linie de credit de minimum 8-9 miliarde de lei vechi. La banii din linia de credit se adună alte dobânzi. Cum termen de graţie nu există, un calcul simplu, şase luni ori 21.500 lei dobândă, rezultă 129.000 lei, adică un miliard şi 290 milioane lei vechi, aceasta este dobânda la un credit de investiţii până la prima livrare, la care se adaugă dobânda la creditul de lucru, ceea ce înseamnă încă 40.000 lei. Am calculate şi cât trebuie să vând pentru a acoperi dobânda şi, la 5,2 lei/kg de carne în viu, trebuie să dau 30 tone de carne, adică 300 de animale, doar pe dobânzi, pe puţin. Acestea sunt condiţiile unui credit pe cinci ani, dar nimeni nu ar fi acceptat să ne crediteze fără garanţii reale. Ce să vă mai spun, că au fost şi bănci la care când au auzit de porci nici n-au discutat cu noi“, ne-a declarat Gheorghe Brotea.
Afilierea la Cooperativa Muntenia, secretul primului proiect reuşit
În ceea ce priveşte reuşita la primul proiect iniţiat în 2005 şi prin care a reuşit popularea fermei în 2007, investitorul din Stâlpu a explicat că o mare parte din reuşita de atunci s-a datorat bunei colaborări cu Cooperativa Muntenia, organizaţie profesională a fermierilor care se ocupă de îngrijirea porcinelor.
Profesând ca evaluator bancar şi fiind originar din zona Rupea, unde tatăl său creştea până la 30 de porci, Gheorghe Brotea a fost sfătuit de colegii săi care ştiau că îi plac animalele să viziteze o fermă de porci din zona Valea Dragului. Aşa l-a cunoscut pe Adrian Rădulescu, lucru care s-a concretizat prin înscrierea în Cooperativa Muntenia şi derularea primului proiect cu succes. “Cooperativa ne sprijinea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii bune, cu o organizare oarecum centralizată a ceea ce însemna casă, masă, rasă, adică proiect, hrană, animale de calitate, dar şi livrare. Tot Cooperativei i se datorează faptul că la proiectul SAPARD a negociat ca garanţii să fie doar construcţiile şi utilajele, altfel nu am fi făcut nici această fermă“, a concluzionat Gheorghe Brotea, regretând faptul că între timp şi cooperativa a întâmpinat probleme.